Cuvânt de folos

Cuvintele sunt cărările faptelor

Ce este mitra arhierească și ce însemnătate are?

Distribuie

Ce este mitra arhierească? Mitra arhierească este o podoabă împărătească, pe care o poartă Ierarhii noștri pe capetele lor, în timpul serviciului divin. Mitra Ierarhilor noștri are o formă sferică, cu o cruce în vârf. Mitra arhierească este făcută din stofă scumpă, cusută cu fir de aur, ori de argint. În față are cusută o iconiță cu Mântuitorul blagoslovind; Iar în cele patru părți ale ei, cei patru evangheliști.

În timpurile vechi mitra era și se chema o cordică de mătase, ori o lamă de aur, argint, etc., cu care iși încingeau fecioarele și femeile frunțile lor. Găteala capului la regii indieni și asirieni se numea tot mitră. Preoții romanilor iși încununau fruntea cu o lamă de metal ori cu o panglică înnodată la ceafă, în timpul când aduceau jertfe zeilor (idolilor) lor.

Arhiereii și Preoții Vechiului Testament în timpul serviciului divin, purtau mitre în forma unui turban sau a unei scufii.

De când este introdusă mitra în Biserica creștină? Mitra primitivă (o lamă de metal sau o panglică de mătase, lână, etc., legată împrejurul capului) a fost introdusă în veșmintele liturgice de către Episcopii creștini chiar din timpurile apostolice. După mărturia lui Policrat, aflată de Ieronim, Sfântul Apostol și Evanghelist Ioan și-ar fi împodobit fruntea cu o foaie de aur, când înălța rugăciuni lui Dumnezeu, pentru sine și pentru credincioșii creștini. Sfântul Epifanie istorisește că și Sfântul Apostol Iacob, fratele Domnului și primul Episcop la Ierusalimului, a purtat o astfel de mitră, dar mult mai simplă, în timpul slujbelor Dumnezeiești.

Mitra treptat, până prin secolul VI, s-a depărtat câte puțin de forma și simplitatea ei primitivă. În acest timp Patriarhii Constantinopolului au împodobit treptat cu cusături ornamentate frumos și cu iconițe mitrele lor, după forma coroanelor împărătești ale împăraților bizantini. De la Patriarhii Bizanțului au împrumutat acest gust, de înfrumusețare a mitrei, și Episcopii Romei; dar cu timpul treptat ei i-au schimbat forma, până au ajuns la forma tiarei papale de azi. Mitrele papistașilor se termină la vârf, în partea de sus, prin două părți ascuțite. Mitra papală se numește „tiară”; iar cea mai de pe urmă, care și-a schimbat forma prin adăugirea a trei coroane, se numește: „triregnum”, adică, după înțelegerea dânșilor, semnul puterii întreite. Episcopul Romei Simach (514) a pus prima coroană la mitra sa, Bonifaciu al VIII-Iea a adăugat a doua coroană; iar Urban al V-Iea (1362-1370), a adăogut a treia coroană.

Mitra împodobită a fost purtată în timpurile patristice ale creștinismului numai de Patriarhi. Cu timpul apoi a trecut treptat la Mitropoliți, Episcopi și Arhierei. De prin sec. XVIII mitra s-a dat și se dă și azi si unora din Arhimandriții și Protopresbiterii merituoși.
Ce însemnătate are mitra? a) Mitra arhierească simbolizează cununa de spini, care s-a pus de ostași pe Capul Mântuitorului, în timpul Patimii Sale celei de bunăvoie. „Și împletind o cunună de spini au pus-o pe Capul Iui” (Mt. 27, 29; comp. Mc, 15, 17; Ioan 19, 2; și S. Tes. pg. 317).

b) Mitra mai însemnează și puterea Duhovnicească pe care Ierarhii o au asupra credincioșilor, care sunt încredințați păstoririi lor. „Mitra însemnează încă și stăpânirea cea mai mare și mai presus a arhieriei, care se vede de toți când se pune pe cap; precum și coroanele cele îrnpărătești însemnează stăpânire mai înaltă și mai presus, între cele mirenești și lumești, căci așa a binevoit Dumnezeu să încununeze pe unii ca aceștia, spre a cârmui pe supușii lor cu dreptate și dragoste, socotindu-i nu robi, ci frați până la cel mai mic. Iar urmând însă dimpotrivă, atunci aceste cununi li se vor face de spini și de jăratec veșnic” (Vezi Ioanichie Evantias, op. cit. pg. 44).

Nicodim Măndiță; Poarta Raiului

Distribuie