Ce lucru important poate învăța omul de la albine?

În Sfânta Scriptură a lui Dumnezeu se spune despre leneș: „Du-te, lenesule, la furnică, și vezi munca ei și prinde minte!” ( Pilde 6, 6 ).

Și după albină se poate lua omul leneș cu mâinile și cu mintea ca să învețe vrednicia, și cumpătarea, și buna rânduială, și prevederea – și încă un lucru mare, foarte mare, ce rar se vede în natură într-o măsură atât de mare.

Acest lucru mare este jertfelnicia. Pentru poporul stupului său fiecare albină este gata să își dea viața în orice clipă. Iar cea mai mare jertfelnicie colectivă o arată albinele când roiesc.

Un mare scriitor belgian a scris o întreagă carte despre viața albinelor, și în acea carte vorbește despre roit precum urmează:

„Roitul nu este o simplă strămutare a albinelor, ci o jertfă, jertfă premeditată, pe care o aduce generația de astăzi pentru cea viitoare, ce îi urmează„. El spune în continuare: „Aici nu este vorba de instinct, nici măcar de o lege a naturii. Fie că este vorba de albine, fie că este vorba de oameni, obișnuim să numim „lege” ceea ce nu înțelegem„. Dar atunci ce este?

Simțământul dragostei și al grijii pentru tinerele albine, pentru noua generație de albine. Din pricina acestui simțământ roiesc albinele bătrâne, adică lasă casa lor unde s-au născut, casă plină-preaplină de miere, și pleacă în lume fără să știe unde, fără să știe primul popas unde se vor opri.

Gândește-te ce ar face chiar și cei mai mari patrioți dacă li s-ar spune: „De dragul tinerei generații, ieșiți din patria voastră, părăsiți-vă vetrele, și casele, și avutul, și mergeți în lumea largă!” Oare s-ar găsi între ei un roi mare de oameni care să urmeze fără murmur pildei albinelor?

Scriitorul nostru povestește și multe alte lucruri despre albine, care de care mai minunate. El spune, de pildă, că albinele stau de vorbă între ele, țin sfat, cântă cântece vesele sau triste, au strigătele lor de luptă, scot nenumărate sunete mărunte pline de înțeles, pe care noi le auzim sau nu ( vezi Maeterlinck,  Viața albinelor).

Iar dumneavoastră știți că între prisăcari nu sunt atei. Dimpotrivă, cu ajutorul albinelor unii dintre ei au aflat de Ziditorul și Dumnezeul lor și de minunata lui purtare de grijă pentru toate făpturile.

Sfântul Nicolae Velimirovici , Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi