Ce sunt îngerii și cum au fost creați? Îngerii sunt primele creaturi ale lui Dumnezeu. El i-a creat din nimic și i-a făcut după chipul Său și cu o fire netrupească. Proorocul David spune: „Cel ce face pe Îngerii Săi duhuri și pe slugile Sale pară de foc.” Din aceste cuvinte ne putem da seama de ușurința cu care se mișcă, de flacăra dumnezeiască și de iuțimea cu care împlinesc voia lui Dumnezeu. Așa cum spune Sfântul Ioan Damaschin: „Îngerul este o ființă duhovnicească aflată pururea în mișcare, liberă, netrupească, care II slujește pe Dumnezeu și care a primit în dar de la firea Lui nemurirea, iar forma și starea acestei existențe numai Ziditorul le cunoaște.”
Îngerul este fire rațională, duhovnicească și liberă, dar fiind fire creată, este schimbătoare. Adică are voință proprie, posibilitatea de a rămâne în bine și de a spori întru el, dar și de a se îndrepta spre rău. Nu are putința de a se pocăi, fiindcă este netrupesc. Omul însă se poate pocăi datorită neputinței date de trupul său. Omul are pe „cel după chipul lui Dumnezeu” mai adânc întipărit în firea sa decât Îngerii, deoarece are trup, dar chiar dacă avem pe << cel după chip>> mai mult decât Îngerii, suntem atât de lipsiți de << cel după asemănarea lui Dumnezeu >> față de Îngeri, și mai cu seamă acum!
Îngerii sunt lumini duhovnicești de rangul al doilea, care primesc luminare de la Lumina cea fără de început și necreată a Sfintei Treimi. În ceea ce privește spațiul, sunt limitați, adică atunci când se află în Cer, nu sunt și pe pământ. Iar atunci când sunt trimiși de Dumnezeu spre slujire pe pământ, nu pot să fie în același timp și în Cer.
Locul lor este în Cer, având ca lucrare să-L slăvească pe Dumnezeu și să slujească voia Lui cea dumnezeiască. Atunci când Dumnezeu vrea ca Îngerii să se arate oamenilor vrednici, ei nu li se înfățișează așa cum sunt, ci cu chipul pe care îl pot vedea oamenii. Îngerii sunt cei care descoperă omului tainele iconomiei lui Dumnezeu pentru mântuirea sa, nu pentru că Dumnezeu nu ar putea face aceasta și ar avea nevoie de slujirea lor, ci pentru că Îngerii înșiși, după spusele Sfântului Apostol Petru, „doresc să privească (adâncească în ele).” Pentru omul cel păcătos și limitat este mult mai apropiată comunicarea cu Îngerii, decât cu Însuși Dumnezeu, după cum pentru noi este mai ușoară și mai apropiată (comunicarea cu Dumnezeu) prin mijlocirea celor asemenea nouă și mărginiți ca noi, dar care sunt făpturi mai curate și mai apropiate de Dumnezeu.
Îngerii înclină cu greu către răutate, dar nu sunt de neclintit. „Acum însă au ajuns statornici în a face binele, nu din fire, ci după har și prin alipirea de unicul bine. Îl văd pe Dumnezeu pe măsura puterii lor și această vedere le este lor hrană.”
monahul Marcel Karakalinul; Cugetări duhovnicești
[…] ne părăsească, căci suntem slabi. Suntem firi atât de iubitoare de lumea aceasta! Nu suntem ca îngerii. Îngerii nu se îndrăgostesc de […]