sărbătorile bisericești
Distribuie

Sărbătorile bisericești sunt zile sfinte rânduite de Biserică în tot cursul anului, atât în cinstea Mântuitorului nostru Iisus Hristos, cât și a sfinților Lui mai deosebiți, începând cu Maica Domnului.

De câte feluri sunt sărbătorile bisericești din cursul anului bisericesc? După însemnătatea lor, sărbătorile sunt de trei feluri:


a. Sărbătoarea săptămânală a tuturor creștinilor, adică Duminica, ziua de odihnă a creștinilor, în locul zilei de odihnă a Legii Vechi, numită sabat. Duminica se cheamă ziua Domnului, sau ziua dintâi a săptămânii, și ne amintește permanent de Învierea Domnului, adică de biruința Vieții asupra morții, care formează temelia și nădejdea mântuirii noastre, căci fără Paști, fără Înviere nu ne putem mântui. În cursul unui an avem 52 de săptămâni și deci 52 de Duminici, cu unele mici excepții.


b. Praznice împărătești, în număr de zece, închinate Mântuitorului. Ele ne amintesc de momentele principale din viața Domnului pe pământ, începând cu Sfintele Paști. Acestea sunt cele mai mari sărbători ortodoxe din tot anul bisericesc. La acestea se adaugă și patru praznice împărătești închinate Maicii Domnului: Nașterea Maicii Domnului, la 8 septembrie; Intrarea în Biserică, 21 noiembrie; Buna Vestire, 25 martie; și Adormirea Maicii Domnului, la 15 august;


c. Sărbători ale sfinților mai aleși, care au în calendar cruce roșie și slujbă cu priveghere. În toate sfintele sărbători cu cruce roșie nu se lucrează.


După calendarul bisericesc, sărbătorile se împart în două categorii:

a. Sărbători cu dată fixă;


b. Sărbători cu dată schimbătoare, cum sunt Paștele și sărbătorile ce depind de Sfintele Paști, adică Floriile, Înălțarea Domnului și Rusaliile (Duminica Mare).


Cum trebuie să cinstim Sfintele Sărbători? Trebuie să le cinstim creștinește, cu rugăciuni, milostenii, cercetarea bolnavilor și alte fapte bune, iar nu păgânește, adică în beții, în desfrânări, în distracții idolești și în tot felul de fărădelegi.


Duminica și în sărbătorile mari, care au cruce roșie în calendar, creștinii sunt datori să participe regulat la Sfânta Liturghie, atât părinții, cât și copiii. Numai cei greu bolnavi, bătrânii neputincioși și femeile lăuze se pot ruga acasă. Orice lucru pământesc încetează în sărbători, afară de cele strict necesare pentru hrana oamenilor și a animalelor, precum și îngrijirea bolnavilor din spitale.


După amiaza, în Duminici și sărbători, creștinii trebuie să participe la Slujba Vecerniei din biserică, să meargă la spitale, să ajute bolnavii părăsiți, să ducă ajutoare la azilele de bătrâni și să citească în casă cărți sfinte ortodoxe. Ar fi bine ca fiecare creștin să aibă în grija sa doi-trei bătrâni și bolnavi, pe care să-i ajute, atât material, cât și duhovnicește, pentru dragostea lui Hristos. De asemenea, creștinii pot face adunări religioase în biserici, sub supravegherea preoților, cu cântări bisericești, predici și consfătuiri ziditoare de suflet.


Este mare păcat a vinde și a cumpăra în sărbători, mai ales Duminica, sau a dansa, a sta în cârciumi, a se îmbăta și a face tot felul de păcate și fărădelegi, cum se obișnuiește în zilele noastre.


Ioanichie Bălan; Călăuză ortodoxă în Biserică vol. 1

Distribuie