Distribuie

Nu-i primit la Dumnezeu nici postul nostru, nici rugăciunea, nici metaniile, nici privegherea, nici înfrânarea, nici nevoința, dacă nu va fi în inima noastră întâi și întâi dragostea. Vai și amar de cel care are ură pe fratele său! Să nu creadă că-i primită vreodată rugăciunea lui. Ați auzit apostolul Pavel ce spune? Soarele să nu apună întru mânia voastră. Și dracii nu mănâncă niciodată, postesc, sunt feciorelnici, nu se împreună cu femei, nu dorm niciodată, dar tot draci sunt. Nu le folosește nimic că nu stau degeaba, că priveghează, pentru că nu au în ei dragostea lui Dumnezeu.

Ura, răutatea risipește toată plata ostenelii faptelor bune. Dacă în timpul zilei, la ascultare, te-a supărat un frate, poate săracul vrând sau nevrând, nu te duce la chilie până când nu te duci întâi la el: „Iartă-mă, părinte, iartă-mă”. Că degeaba te rogi, degeaba citești psalmi, degeaba faci metanii dacă te duci ca un diavol cu ură asupra cuiva. Ești mai rău decât un drac, ești un drac șut, fără coarne. Și nu te știe nimeni, n-ai coarne, dar ai coarne grozave.

Era aici un iconom Ilarion Ionică, Dumnezeu să-l odihnească. Parcă era Sfântul Neculai, cu o barbă albă, încălțat cu opinci de cele de gumă. Mergea cu noi: „Hai, dragul moșului, hai la pădure, hai la coasă, hai la strâns fânul, hai la cartoafe”. Și seara venea săracul la noi, era un corp de chilii cu tablă, care l-ați apucat, de la clopotniță, că aici erau chiliile lui Cerneschi, cele vechi, acoperite cu draniță, care au fost făcute deodată cu biserica. Îl auzeai seara că venea. Erau două rânduri de chilii. El venea, bătrânelul, săracul: „Frate cutare”. „Da”. „Iartă-mă pe mine, păcătosul”. „Părinte cutare”. „Da”. „Iartați-mă. Poate v-am supărat cu ceva azi”.

El, săracul, bătrânelul. Câtă pildă era pentru noi un bătrân! Noi ieșeam pe cerdac. Dar el venea bătrânul, săracul: „Iartă-mă, băieți, poate v-am supărat cu ceva azi”. Și era iconomul mănăstirii. Ferice de el. Acest suflet mare nu ținea în inima lui niciodată ură. Că atâta de greu e păcatul urii, e ucidere de om. Auzi ce spune Evanghelia: Cela ce urăște pe fratele său, ucigaș de om este.

Mai bine nu te mai nășteai pe fața pământului, dacă ții mânie sau ești cumva supărat pe cineva. Mai bine nu te mai nășteai, că ai pe satana în inimă. Dar dacă mori în noaptea aceea, având ciudă pe cineva? Te-a luat satana. El e în inima ta. Dacă nu te-ai dus seara: „Iartă-mă, părinte, că am greșit, iartă-mă”, ai pe satana și dacă mori, atunci te-a luat cu el. Că în ce te găsește moartea, în aceea te va lua.

Cu aceste cuvinte, vă rog să mă iertați. Vă doresc să fie dragostea Mântuitorului în inimile tuturor și îngerii păzitori care vă păzesc pururea să vă povățuiască, să vă îndrepteze ca niciodată să nu dormim seara având cumva supărare pe cineva.

Cleopa Ilie; Ne vorbește părintele Cleopa vol. 15

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *