Cine dă săracului împrumută pe Dumnezeu

Cuvânt al Sfântului Antioh despre milostenie și iubirea de săraci

Iubirea de săraci și iubirea de străini sunt două ramuri de măslin cu al căror rod se ung toți, din care Însuși Domnul Își unge capul și picioarele și va răsplăti în împărăția cerească pe cel care-L unge.

Că adevăratul iubitor de săraci aude pe Cel ce zice: „Milostenia și credința nu te vor lăsa pe tine, însă să le legi pe ele de grumazul tău și vei afla darul, ca să gândești cele bune înaintea Domnului și a oamenilor”. Iar căile drepților întocmai ca lumina strălucesc, mergând înainte luminează, până ce se isprăvește ziua.

Încă și Legea poruncește, zicând: „Deschide mâinile tale spre sărac, ca să nu strige către Dumnezeu împotriva ta”. Iar în Proverbe zice: „Viața săracului să nu o uiți și sufletele celor flămânzi să nu le întristezi și să nu ocolești cu milostenia ta pe cei ce au trebuință. Pe fratele cel scârbit să nu-l alungi, nici să-ți întorci fața ta de la sărac”. Și iarăși zice: „Omul cel milostiv, sufletului său îi face bine, iar cel nemilostiv își pierde trupul său”.

Și Proorocul Osea zice: „Să semănați cu dreptate și mila și dreptatea să le păziți și să vă apropiați de Dumnezeul vostru de-a pururea”. Daniil a zis lui Nabucodonosor: „Sfatul meu să fie plăcut înaintea ta, împărate, păcatele tale să le curățești cu milostenia și nedreptățile tale cu îndurările spre cei săraci”.

Iar David zice: „Împărțit-a, dat-a săracilor, dreptatea lui rămâne în veacul veacului. Domnul iubește milostenia și dreptatea. Fericit este cel ce înțelege pe cel sărac și netrebnic, că în ziua cea rea îl va izbăvi pe el Domnul”. Iar Iov a zis: „Au doar am lăsat eu pe cineva să iasă din ușile mele cu sânul deșert?”.

Și altul: „Pleacă-ți urechea ta la cel sărac, că cel ce dă săracului nu va duce lipsă”. Și iarăși: „Pe cât poate da mâna ta și pe cât îți este puterea, fă milostenie. Că omul milostiv sufletului său îi face bine, și binecuvântarea lui Dumnezeu este peste capul celor ce dau”.

Bogăția poate să fie izbăvire a sufletului omului. Cu milosteniile și cu credința se curăță păcatele. Și cel ce miluiește pe sărac împrumut dă lui Dumnezeu și, după darea lui, i se va răsplăti.

Deci, bine este omului a da din destul celor lipsiți din ostenelile sale, din cele ce dă Domnul, fără să aleagă cui să dea, sau cui să nu dea. Că slujba aceasta preadreaptă se împlinește pentru că este slăvită la Dumnezeu. Și așa, drept să slujească lui Dumnezeu și viu va fi. „Că mare este omul și scump bărbatul cel milostiv”.

Iar Apostul zice: „Cel ce seamănă cu zgârcenie, cu zgârcenie va și secera. Iar cel ce seamănă cu binecuvântare, cu binecuvântare va și secera”. Iar Domnul a zis: „Vindeți averile voastre și dați milostenie și faceți-vă pungi ce nu se învechesc și comori în cer ce nu se împuținează, că unde sunt comorile voastre, acolo vor fi și inimile voastre”.

din cartea: Fapte de milostenie