Prietenii sinceri se situează unul pe altul pe aceeași treaptă, astfel încât niciunul dintre ei nu se consideră mai mare decât celălalt. O astfel de relație întreține familiaritatea și firescul prieteniei. Diferențele de vârstă, rang, prestigiu lumesc trebuie înlăturate din sânul unei prietenii prin dragostea frățească, respectul reciproc, receptivitatea și disponibilitatea permanentă a membrilor săi.
Sfântul Chiril al Alexandriei spune despre cei ce iubesc slava deșartă mai presus decât prietenia: „Când deci Eu, Cel atât de mare în slavă, Mă arăt coborât la atâta smerenie, încât spăl și picioarele voastre, cum veți refuza, zice, să faceți și voi unii altora aceasta? Iar prin aceasta îi învață să nu le placă să se mândrească împotriva cinstirii altora, ci să socotească fiecare pe cel împreună-rob superior sieși și să-l pună în toate înaintea sa. Învățătura aceasta e foarte bună, căci socotesc că prin ea se afirmă egalitatea și se arată că nimic nu desparte așa de mult pe frați și prieteni, ca pofta nestăpânită a nenorociților iubitori de slavă. Noi totdeauna poftim să fim mai mari și lipsa de cinstiri în viață ne îndeamnă mintea lunecoasă să tindă la cinstiri mai strălucitoare. Ca să punem deci capăt acestei boli și să facem să înceteze această poftă urâtă (fiindcă patima iubitoare de slavă este o amăgire și nimic altceva), să-L primim în mintea noastră pe Hristos, Împăratul tuturor, Care spală picioarele ucenicilor, ca să facem și noi aceasta unii altora. Prin aceasta omul va disprețui orice fel de mândrie și va respinge tot chipul iubirii lumești de slavă.”
din cartea: Sfinții Părinți pe înțelesul tuturor – despre prietenie și încredere