Prin cinstirea Maicii Domnului fericită este casa și familia aceea care se roagă Ei, fiindcă Ea este mama noastră și pururea se roagă Mântuitorului Hristos pentru noi toți.
Dintre toți sfinții, pe care trebuie să-i cinstiți, să cinstiți mai tare pe Maica Domnului! Auziți cum laudă Biserica pe Maica Domnului? Scaun de Heruvimi, Fecioara. Ați auzit axionul Marelui Vasile? Ați auzit „că pântecele tău mai desfătat decât cerul s-a lucrat!” Comoara și vistieria tuturor darurilor Duhului Sfânt a fost Maica Domnului!
Prin Maica Domnului, Dumnezeu S-a pogorât până la noi și firea noastră s-a ridicat până de-a dreapta măririi întru cele înalte, până de-a dreapta lui Dumnezeu-Tatăl. Firea cu care este îmbrăcat Hristos astăzi, adică firea omenească fără de păcat, a luat-o din preacuratele sângiuri ale Maicii Domnului.
Iată, ea este scara lui Iacov pe care, ai văzut, se pogorau și se suiau îngerii lui Dumnezeu, pe care a văzut-o Iacov când dormea, când mergea spre Laban Sirianul. Că Dumnezeu S-a pogorât pe această scară prin întrupare până la noi, S-a întrupat de la Duhul Sfânt și din preacuratele sângiuri ale Fecioarei Maria și a ridicat firea noastră până de-a dreapta măririi întru cele înalte, de unde era căzută toată firea lui Adam în fundul iadului, cu toți patriarhii și proorocii.
Să aveți mare evlavie, fraților, la Fecioara Maria și fericită este casa și familia aceea care are în casă icoana Maicii Domnului și în fiecare dimineață îi citește Acatistul și cinstitul ei Paraclis și toți știu rugăciuni către Maica Domnului.
Mult pot fi sfinții lui Dumnezeu, dar nici unul cât Maica Domnului în ceruri, între Sfânta Treime și noi, lumea asta se pierdea de mult. Ea pururea stă în genunchi și se roagă Preasfintei Treimi.
Ea este a patra față duhovnicească din ceruri. Întâi este Tatăl, Fiul și Duhul Sfânt, adică Sfânta Treime, apoi a patra este Maica Domnului.
Auziți cum cântă Biserica: Ceea ce ești mai cinstită decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii… Ați auzit? De ce? Ea a purtat în pântecele ei pe cel ce a zidit serafimi și heruvimi din neființă. Ea n-a purtat un sfânt în pântecele ei, ci pe Fiul lui Dumnezeu, pe Cel ce a făcut heruvimii și serafimii numai cu gândirea, pe care L-a purtat în pântecele ei. Și ea n-are împărtășire de Dumnezeu cu participare, cum au heruvimii sau serafimii sau preafericitele tronuri.
Dumnezeu se odihnește pe tronuri cu darul, nu cu ființa. Iar în preacuratele sângiuri, adică în pântecele Maicii Domnului și în brațele ei preasfinte, Dumnezeu nu se odihnește cu darul, ci cu ființa. Toată dumnezeirea S-a unit cu toată omenirea din preacuratele sângiuri ale Maicii Domnului!
Pentru că Cel ce era în brațele ei nu era numai om, era Dumnezeu desăvârșit și Om desăvârșit. De aceea Biserica înțelege că „pântecele tău s-a făcut mai desfătat decât cerurile”. Dumnezeu nu încape în toate cerurile, că nu-L cuprinde nici o ființă, dar a încăput în pântecele Preacuratei Fecioare.
Știți voi cine-i Maica Domnului?
Ea este Împărăteasa Heruvimilor, Împărăteasa a toată făptura, cămara întrupării lui Dumnezeu-Cuvântul! Ușa Luminii, că lumina cea neapropiată gânditoare prin ea a venit în lume; Ușa vieții, că Viața Hristos prin ea a intrat; Poarta cea încuiată prin care n-a trecut nimeni decât Domnul, cum spune Proorocul Iezechil (Iezechil 44, 2). Scară către cer, pod către cer; porumbița care a încetat pierderea sau potopul păcatelor, precum porumbița lui Noe a adeverit încetarea potopului. Cădelniță dumnezeiască, că a primit focul dumnezeirii, și Biserică a Preasfântului Duh.
Cine este Maica Domnului?
Este Mireasa Tatălui, Maica Cuvântului și Biserica Duhului Sfânt.
Știți voi cine-i Maica Domnului?
Când auzi un blestemat sectar că nu crede în Maica Domnului, fugi, că acesta este fiu al iadului. Vor vedea în ziua judecății ceea ce spune la Psalmul 44: De față a stătut împărăteasa de-a dreapta Ta, îmbrăcată în haină aurită și prea înfrumusețată (Ps. 44, 11).
Maica lui Dumnezeu, Împărăteasa cerului și a pământului, câtă milă are de cei care au crezut în ea și au lăudat-o, și câtă urgie are să vină peste cei care n-au crezut în ea!
Ce vor face sectele care nu cred în Maica Domnului și popoarele care n-o cinstesc? Când ea stă de-a dreapta măririi, stă de-a dreapta Sfintei Treimi! Și câte miliarde de suflete care au credință și nădejde în Maica Domnului vor trece ușor vămile văzduhului și din moarte la viață, pentru că au cinstit-o pe Maica Domnului. Deci, vă rog să nu lipsească din casă Acatistul Maicii Domnului, Paraclisul și alte rugăciuni către Maica Domnului! Și la icoana ei ardă candela permanent.
Când vezi icoana Maicii Domnului cu Pruncul Hristos în brațe, tu știi ce vezi acolo? Cerul și pământul! Cerul este Hristos, Cel mai presus de ceruri; Ziditorul cerului și al pământului; și Maica Domnului reprezintă pământul, adică toate popoarele de pe fața pământului, că ea este din neamul nostru. Este din seminție împărătească și arhierească.
Brațele Maicii Domnului sunt mult mai puternice decât umerii heruvimilor și ale preafericitelor tronuri. Deci pe cine ține Fecioara Maria în brațe? Voi știți pe cine ține? Pe Cel ce a făcut cerul și pământul și toate cele văzute și nevăzute.
Știți voi cine este Maica Domnului și câtă cinste, câtă putere și câtă milă are? Este mama noastră, că are milă și de săraci și de văduve și de creștini. Pururea se roagă Mântuitorului Hristos pentru noi toți.
De când i-a spus arhanghelul puterilor cerești, Gavriil, care venise în Nazaret la ea cu crin, cine este Cel Care se va naște, zicându-i: Bucură-te ceea ce ești plină de har, Marie, Domnul este cu tine (Luca 1, 28), ea fiind fecioară, neștiind de bărbat, l-a întrebat pe arhanghel: Cum va fi aceasta că nasc, că eu nu știu de bărbat? Și i-a spus chipul zămislirii, că prin auz va fi. Duhul Sfânt va veni peste tine și puterea celui Preaînalt te va umbri. Pentru aceasta și Sfântul care se va naște din tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema (Luca 34, 35).
Ea s-a umplut de toate darurile Duhului Sfânt, devenind cămară. Dacă un om credincios înțelege tainele mari dumnezeiești, cu atât mai mult Maica Domnului. Ea și-a dat seama că este cămara lui Dumnezeu-Cuvântul. Și gândiți-vă, când Îl purta în brațe pe Hristos și-L alăpta, să sugă lapte de la ea: „Pe cine m-am învrednicit să nasc și să port în brațe?” De aceea ea s-a numit „roabă” (Luca 1, 38).
Iată cât har avea Maica Domnului! Și fecioria, că era de neam împărătesc, al lui David, și arhieresc, al lui Aaron; și nu făcea nimic dacă nu era smerită. Când a văzut ce misiune are pe pământ, i-a spus îngerului: Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău! S-a numit „roabă”.
Dar a proorocit, când s-a dus ea la Ierusalim: Iată, de acum mă vor ferici toate neamurile! (Luca 1, 48). Ea își dădea seama. A devenit maică de trup a lui Dumnezeu-Cuvântul. „Toate popoarele și îngerii și heruvimii, toate mă vor slăvi de-acum. Așa a voit Dumnezeu să mă aleagă din toate fecioarele de pe fața pământului”.
Și atunci, cum spune istoria, când Mântuitorul era mic, ea Îl alăpta, Îl purta într-o fașă curată, albă, și începea a face sute de metanii la El și-I săruta picioruțele. Că ea își dădea seama: „Acesta pe care Îl vezi prunc, este Dumnezeu cel mai înainte de veci”, cum cântă Biserica: Fecioara astăzi pe Cel mai presus de ființă naște și pământul peștera Celui neapropiat aduce. Îngerii cu păstorii slavoslovesc și magii cu steaua călătoresc, că pentru noi S-a născut Prunc tânăr, Dumnezeu cel mai înainte de veci. Își dădea seama pe cine naște și pe cine poartă în brațe.
Ilie Cleopa; Ne vorbește părintele Cleopa vol. 7
[…] pe cel ce i-a cinstit numele. În cetatea Artesauza în țara Nederlandei, un călugăr avea evlavie foarte mare către Maica Domnului și făcea mare cinstire numelui Maria. În fiecare zi când se ruga citea psalmi, care începeau […]
[…] a fost rostit către cea mai cinstită tocmai de către Arhanghelul Gavriil. Cu siguranță o bucură pe Maica Domnului cinstirea ce i se aduce. Iată un […]
[…] Cuvântul bisericesc, „sobor” înseamnă „adunare de oameni” și în împrejurarea de acum el vrea să spună două lucruri: întâi, cuvântul acesta este o chemare către cei credincioși, să ne adunăm astăzi, în cinstea Maicii Domnului, aici pe pământ; dar, pe de altă parte, cuvântul „sobor” ne aduce aminte că Maica Domnului se află preaslavită, fară de asemănare, în mijlocul tuturor Sfinților fericiți din ceruri și că, așa fiind, adunarea noastră de astăzi, de pe pământ este, de fapt, o împreună-prăznuire a noastră cu cetele tuturor Sfinților și Îngerilor din ceruri. Adunarea cea cerească, adică, se unește, astăzi, cu adunarea noastră pământească, la cinstirea Maicii Domnului. […]