Păcatele și patimile sunt lanțuri cu care diavolul ne încătușează și ne face robi ai lui. Nu este rob iubitorul de arginți și lacomul? Nu este rob superstițiosul și cel ce merge la ghicitoare? Nu este rob cel furios și iute la mânie? Nu este rob cel ce iubește plăcerile trupești și desfrâul? Și cum s-ar putea cineva elibera de sclavia patimilor? Mai întâi prin voia și nevoința sa, și apoi cu ajutorul lui Dumnezeu.
Există — trebuie să știm și asta — unele lucrări și manifestări omenești care par neutre, însă se pot transforma în păcate. Râsul, de pildă, el în sine nu constituie păcat, atunci când este reținut și firesc, însă poate conduce la păcat. Adică râsetele care de obicei provin în urma vreunei glume, pot duce la glume și mai „înțepate”. Acestea, iarăși, pot da naștere vorbelor porcoase și acestea, la rândul lor, la fapte rușinoase. Iată cum ajungem la păcat. De asemenea, să privească cineva, nepăsător la început, un chip frumos sau un trup bine făcut, pare ceva lipsit de importanță. Din această privire însă, se poate naște pofta trupească, și din poftă fapta păcătoasă.
Taie așadar rădăcina, ca să nu rodească fructul otrăvit. Păzește-te de cele care sunt, sau cel puțin par, lipsite de importanță și de primejdie, ca să nu ajungi la cele serioase și vătămătoare de suflet.
Apostolul ne povățuiește: „ Ucideți mădularele voastre cele pământești” (Coloseni 3, 5). Să stingem deci pofta cea rea, să înăbușim mânia, să ucidem invidia, să dezrădăcinăm toată patima. Aceasta este „jertfa vie” (Romani 12, 1), jertfa care nu ajunge cenușă, care nu se împrăștie în chip de fum, care nu are nevoie de foc și cuțit. Focul și totodată cuțitul acestei jertfe este Sfântul Duh.
Folosește și tu cuțitul Duhului, ca să-ți faci o crestătură în inimă. Taie și aruncă tot ce este nefolositor și vătămător. Și deschide-ți urechile să auzi cuvântul lui Dumnezeu, căci patimile și dorințele păcătoase nu-l lasă să intre în noi și să rodească. Iubirea de arginți nu ne îngăduie să ascultăm vreun cuvânt despre milostenie. Invidia ne împiedică să ascultăm învățătura despre iubire. Și fiecare patimă, în general, naște indispoziție pentru învățătură de folos.
Să ucidem, așadar, poftele viclene. Să ne eliberăm de patimi. Dacă vrem, ne vom lupta. Și dacă ne vom lupta, vom izbândi, cu harul Domnului.
Sfântul Ioan Gură de Aur; Problemele vieții
[…] Și în alte locuri din Sfânta Scriptură se vorbește mult despre faptul că necazurile sunt pentru noi o mare binefacere și doctorie împotriva bolilor sufletești și a patimilor. […]