● „Este de folos ca în biserică să stai la rugăciune cu ochii închiși, întru luare-aminte lăuntrică, și să-ți deschizi ochii numai când te apucă trândăvirea sau când te ia somnul; atunci trebuie să-ți întorci ochii spre o icoană și spre lumânarea care arde în fața ei”.
● „Nu uita zilele de sărbătoare: fii înfrânat, mergi la biserică dacă nu ești bolnav. Dă la biserică lumânări, vin și untdelemn: milostenia o să-ți facă mult bine”.
● „Trebuie să privim viața noastră ca pe o lumânare, care este făcută din ceară și fitil, și arde. Ceara este credința noastră, fitilul este nădejdea: iar credința și nădejdea împreună ard la fel ca ceara și fitilul sub lucrarea focului. Lumânarea proastă răspândește putoare atunci când arde și când se stinge: la fel este și viața păcătosului înaintea lui Dumnezeu. Drept aceea, privind la lumânarea care arde, mai ales când stăm în sfânta biserică, să ne amintim de începutul, de curgerea și de sfârșitul vieții noastre: căci precum se topește lumânarea aprinsă înaintea icoanei dumnezeiești, și viața noastră se micșorează cu fiecare clipă ce trece, apropiindu-ne de sfârșit. Gândul acesta ne va ajuta să ne răspândim mai puțin în biserică, să ne rugăm cu osârdie și să ne străduim ca viața noastră să fie înaintea lui Dumnezeu asemenea unei lumânări din ceară curată, care nu răspândește putoare”.
● „Blestemat tot cel ce face lucrul lui Dumnezeu cu nebăgare de seamă… Sunt unii care, s-ar părea, citesc bine, dar noima celor citite n-o înțeleg. Sunt mulți care spun că au fost Ia liturghie, sau la utrenie, sau la vecernie, și se amăgesc cu nădejdea că au fost cu adevărat, însă de fapt pe unde rătăcea mintea lor? Ei nu erau decât cu trupul în sfânta biserică…”.
● Sfântul Serafim sfătuia cu osebire să avem întotdeauna aducere-aminte de Dumnezeu, și în acest scop să chemăm necurmat în inimă numele Lui, repetând rugăciunea lui Iisus: „Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluiește-mă pe mine, păcătosul”. Întru aceasta să fie toată luarea ta aminte și toată învățătura ta! Atunci când mergi și atunci când șezi, atunci când lucrezi și atunci când stai în biserică, atunci când intri și atunci când ieși, aceasta să ții neîncetat în gura și în inima ta. Chemând în acest fel numele lui Dumnezeu, vei afla tihnă, vei ajunge la curăția duhovnicească și trupească, și Se va sălășlui în tine Sfântul Duh — izvorul tuturor bunătăților, și te va îndrepta întru sfințenie, întru toată buna credință și curăția”.
● „Vai celui ce va adăuga ori va scoate fie și un singur cuvânt. Biserica noastră nu are nici o prihană; vai celui ce va îndrăzni să facă vreo schimbare în dumnezeieștile slujbe și rânduieli ale acelei Biserici care este stâlpul și întărirea adevărului și despre care Însuși Mântuitorul a zis că nici porțile iadului nu o vor birui, adică va rămâne neschimbată până la sfârșit — până la a doua Venire. Așijderea, se cuvine să ne înzestrăm sufletul și cu cunoștințe despre Biserică, despre felul cum ea de la început și până acum se păstrează, despre ceea ce a răbdat ea în felurite vremuri”.
Sfântul Serafim de Sarov; Rânduieli de viață creștină
Toate invatamintele sunt importante.Eu nu stiam,ci doar observam ce fac vecinii si atunci faceam si eu.dar am sesizat ca sunt destui care vin imbracati neadecvat,folosesc telefonul in timpul slujbelor,sau vorbesc despre problemele lor personale.
[…] purtării noastre și atunci vom fi lipsiți de toate, chiar și de cele pe care ni le oferă prin Biserica Lui, de care unii cred că au nevoie numai cu ocazia marilor […]