Pentru orice cuvânt deșert pe care îl vor rosti, oamenii vor da socoteală în Ziua Judecății. (Matei 12, 36)
În munții înzăpeziți ai Elveției există locuri în care călăuzele îi previn pe excursioniști să nu vorbească deloc, fiindcă cea mai mică vibrație a aerului ar putea produce avalanșe care trag totul în prăpastie. Cine ar putea crede că un singur cuvânt poate avea asemenea urmări groaznice? Și totuși, înrâurirea morală a spuselor noastre este cu mult mai însemnată. Cuvintele necugetate, pe care atât de des și de ușor le aruncăm în vânt, pun în mișcare evenimente cu ecou care se poate prelungi peste veacuri, și marea Zi a Judecății va da în vileag cumplitele urmări ale cuvintelor noastre.
În acea zi vom da socoteală „pentru orice cuvânt deșert”. Oare nu ne temem când ne gândim la mulțimea cuvintelor pe care le-am rostit și care se vor înfățișa atunci înaintea noastră cu o limpezime necruțătoare? „Cuvintele deșarte” sunt cele care apar dintr-o viață deșartă, cuvintele nefolositoare, ușuratice, adesea vătămătoare. Aceste vorbe goale, pe care oamenii fără treabă le trec din gură în gură, adeseori întunecă chipul moral al omului, pricinuiesc răni, arată bucurie răutăcioasă în fața nereușitelor altora și din deșarte devin crude.
Dintre „cuvintele deșarte” fac parte și discuțiile care se vâră în tărâmul sacru al vieții de familie, care, sub forma unor glume ușuratice sau unor aluzii nelalocul lor, pot face să se clatine temeliile fericirii familiale. Trebuie să fim destul de prevăzători atunci când vorbim. Cuvintele noastre să fie adevărate, simple, din inimă, binevoitoare și pline de dragoste.
Vorba voastră să fie totdeauna plăcută, dreasă cu sare, ca să știți cum trebuie să răspundeți fiecăruia (Coloseni 4, 6), spune Apostolul Pavel. Gândul la judecata lui Dumnezeu trebuie să ne țină limba în frâu. Am vorbi cu mai multă înțelepciune dacă am ține minte întotdeauna că spusele noastre se aud în Cer și că în ele vom găsi îndreptățire sau osândă în Ziua cea de pe urmă. Cât de sfințit, cât de curat, cât de adevărat ar putea fi orice cuvânt al nostru dacă am ține minte că unul dintre numele lui Iisus Hristos este „Cuvântul” (Ioan 1, 1)!
din cartea: Fiecare zi un dar al lui Dumnezeu