Dum. oct. 18th, 2020

Cuvânt de folos

Cuvintele sunt cărările faptelor

Cuvinte din pateric despre paza limbii

● Un frate a întrebat pe oarecare din sfinții bătrâni zicând: „Iată, mi se întâmplă să văd pe cineva făcând oarecare lucru și eu spun aceasta la altul, fără să judec în inima mea pe acela. Oare nu este asta clevetire?” Și bătrânul i-a răspuns: „Dacă vorbești cu patimă, ca și cum ai avea ceva asupra lui, atunci este clevetire. Iar de nu este în inima ta nici o pornire rea, adică nici o simțire pătimașă, atunci ești fără de păcat. Insă chiar de nu este vorba ta cu gând de clevetire, dar ca să nu răsară răul, mai bine este a tăcea.

● Povestit-a un bătrân: „Șezând eu odinioară în pustie, a venit un frate de la chinovie pentru cercetare. Deci îl întrebam eu cum se mai află părinții și îmi zice fratele:bine, cu rugăciunile tale„. Apoi l-am întrebat despre un frate, care avea nume rău și mi-a zis:Crede-mă, părinte, încă nu s-a izbăvit de acel nume” (adică tot mai păcătuiește). Iar eu — zice bătrânul — cum am auzit aceasta, am zis:Uf!Și îndată ce am zis aceasta, mi-a venit somn și am căzut în uimire. Se făcea că mă aflu înaintea Sfântului loc al Căpățânii (adică la Sfânta Golgotă). Și am văzut pe Domnul nostru Iisus Hristos răstignit între doi tâlhari. Atunci eu m-am aplecat să mă închin. Și dacă am mers până aproape, Domnul a poruncit către Sfinții Îngeri care erau lângă El, zicând: „Scoateți-l afară că anticrist este (adică este potrivnicul Meu), căci mai înainte de a judeca Eu, el a judecat pe fratele său!

Deci fiind eu alungat de acolo, am voit să ies și mi s-a agățat haina (un fel de mantie scurtă) în ușa care s-a închis degrabă, iar eu lăsând-o acolo, am ieșit și îndată m-am deșteptat.

Socotind eu în minte cele ce am văzut, am zis către fratele ce venise:Rea este ziua aceasta pentru mine!Iar el a întrebat: „Pentru ce Părinte?Atunci i-am povestit lui cele ce am văzut și i-am zis:Haina aceea pe care o purtam pe deasupra, era acoperământul lui Dumnezeu, care era peste mine, și m-am lipsit de ea, căci mirându-mă de fratele, l-am judecat.După aceea a zis bătrânul: „am făcut șapte ani rătăcind prin pustii, nici pâine gustând, nici sub acoperământ intrând și nici cu oamenii vorbind, până ce am văzut iarăși pe Domnul la Sfânta Golgotă, șezând și poruncind să mi se dea haina. Acela a fost semnul iertării.

● Zis-a avva Iperehie: Călugărul ce nu-și stăpânește limba în vremea mâniei, unul ca acesta nici patimile nu le va stăpâni.

Mai bine este a mânca din carne și a bea vin, decât a mânca din carnea fraților prin clevetire.

Că precum șarpele odinioară, șoptind, a scos pe Eva din rai, tot asemenea cu șarpele este și cel care clevetește (adică vorbește de rău pe cineva) pentru că și sufletul celui care aude se pierde și cel care clevetește nu se mântuiește.

● Avva Longhin a întrebat pe avva Luchie despre trei lucruri, zicând: „Voiesc să mă înstrăinez„. Și i-a zis bătrânul: „De nu vei stăpâni limba, nu ești străin oriunde vei merge. Deci, și aici unde ești, stăpânește-ți limba și ești străin„. A mai întrebat iarăși pe bătrân: „Voiesc să postesc„. Iar bătrânul i-a zis: „Sf. Prooroc Isaia spune, că de vei încovoia grumazul tău ca pe un lanț și ca pe un belciug, nici așa nu se va chema primit postul tău. Ci mai vârtos stăpânește-ți limba și gândurile cele rele„.

Atunci l-a întrebat iarăși: „Voiesc să fug de oameni.” Deci i-a răspuns bătrânul: „De nu vei isprăvi mai întâi acestea de care ți-am spus, fiind împreună cu oamenii, atunci nici deosebi nu poți.

Sfântul Ioan Iacob Hozevitul; Hrană duhovnicească