„Dumnezeul meu, astăzi îți cer un lucru pe care-l doresc foarte mult. Vreau să mă transformi în televizor! Vreau să iau locul televizorului din casa mea. Să am spațiul meu. Să am toată familia adunată în jurul meu. Să mă ia în serios când vorbesc. Vreau să fiu în centrul atenției și să mă asculte toți fără întreruperi sau întrebări. Vreau să am aceeași grijă pe care o are televizorul atunci când nu este deschis. Când voi fi televizor, voi sta împreună cu tatăl meu atunci când va veni de la lucru, chiar dacă este obosit. Și vreau ca mama să mă dorească atunci când este tristă și supărată, în loc să mă ignore… Vreau ca frații mei să se certe pentru cine va sta mai mult cu mine. Vreau să simt că familia mea le lasă pe toate la o parte, doar pentru a petrece puțin timp cu mine. Fă-mă astfel încât să-i fac pe toți fericiți și veseli. Dumnezeul meu, nu-Ți cer mult. Vreau doar să devin ca un televizor!„
Pe învățătoarea care a citit acest text a făcut-o să plângă. Soțul ei, care abia intrase în casă, a întrebat-o: „Ce se întâmplă?” Ea a răspuns: „Citește această compunere, a scris-o un elev de-al meu„. După ce a citit-o soțul a zis: „Sărmanul copil. Ce părinți nepăsători are!” Atunci ea l-a privit și a spus: „Această compunere este a fiului nostru!”
Notă: Televizorul poate determina o multitudine de efecte negative care ar putea să îl afecteze pe copilașul tău și de aceea noi te sfătuim să încerci să îl determini să acumuleze informații prin alte canale. Îi poți insufla dragostea pentru citit, astfel ca informațiile primite prin intermediul cărții nu îl vor afecta din punct de vedere negativ. Este adevărat că în ziua de azi este aproape imposibil să eviți complet televizorul, însă poți stabili un program clar în care copilul să știe exact la ce desene sau emisiuni are voie să se uite și în ce intervale orare.
Sava Aghiotitul; Rolul mamei în educația copiilor