Nimic nu se compară cu dragostea de mamă. Este o dragoste ce nu poate fi măsurată în cuvinte și comparată. Este o dragoste nesfârșită. Dragostea unei mame este un curaj nebănuit! Multe femei recunosc și ele cu surprindere cât de curajoase și puternice au devenit, după ce au adus pe lume copii. În povestirea următoare vom vedea cum o mamă adevărată se sacrifică pentru binele copilului ei.
Odată, la înțeleptul rege Solomon au venit două femei cu o plângere. Ele născuseră de curând și trăiau în aceeași casă.
Atunci când nimeni nu era în preajmă, copilul uneia dintre femeia a murit. Pentru că era noapte, aceasta s-a furișat și a schimbat copilul ei cu al celeilalte femei, care era viu.
Dimineața, vecina s-a trezit și a constatat cu groază că alături de ea este un copil străin, mort. Sigur că ea a învinuit-o imediat pe cealaltă femeie de furtul copilului.
Ambele femei nefericite s-au adresat înțeleptului rege ca să fie judecată situația. Ambele, bineînțeles, considerau că au dreptate.
Ce a făcut atunci regele? A organizat, un experiment psihologic foarte dur: (…) Dați-mi o sabie (…) Tăiați copilul cel viu în două și dați o jumătate din el uneia și o jumătate din el celeilalte!
Atunci s-a întâmplat o minune: mama adevărată face o faptă nemaipomenit de frumoasă. „Rogu-mă, domnul meu, dați-i ei acest prunc viu și nu-l omorâți!” Iar cealaltă a zis: „Ca să nu fie nici al meu, nici al ei, tăiați-l!” (III Regi 3, 24-26).
Astfel, regele Solomon a aflat cine era adevărata mamă. El le-a pus pe femei într-o situație limită și le-a verificat autenticitatea sentimentelor. Astfel, dragostea de mamă autentică s-a manifestat cu noblețe și curaj, dezlegând orice legătură și sacrificându-se, spre binele și salvarea copilului.
[…] Baliverne… Eu n-am văzut nici un fel de mamă, și ca atare pentru mine este evident că mama pur și simplu nu există! — a strigat pruncul […]