Cuvânt de folos

Cuvintele sunt cărările faptelor

Dumnezeu apără și mântuiește prin mii și mii de mijloace pe cei ce I se roagă

Ortodox
Distribuie

Când tu, ca fost necredincios, ai simțit cum intră Cel Preaînalt în viața omenească, cu cât mai mult o simți acum, când ești credincios și evlavios?

Îmi povestea un belgrădean cunoscut cum l-a mântuit Dumnezeu de la internarea în lagăr. „Ne-au mânat la poliție și ne-au aliniat în curte. Soldații împăratului se răstesc, înjură, pălmuiesc. Pe cine? Pe fiii Kosovei! Pe copiii lui Lazăr (este vorba de cneazul Lazăr; mucenicul de la Kosovo)! Pe cei pe care vor să îi interneze îi împing într-o parte și strigă: „Înăuntru!” Iar celorlalți, cărora le dau drumul, le strigă: „În stradă!” Aceștia din urmă însă erau rari. Eu stau și tremur. Și mă tot rog în sinea mea: „Doamne, mântuiește-mă!” Mi-a venit rândul. — „Ce ocupație ai?” — mă întreabă răuvoitor soldatul. „Doamne, mântuiește-mă!” — am șoptit pentru o ultimă oară și, fără să mă gândesc, am deschis gura și am zis: „Domnule, eu țin un magazin ca să-mi hrănesc copiii”. El mă smucește în stânga și în dreapta, parcă nehotărându-se ce să facă cu mine, și în cele din urmă strigă: „În stradă!”„

Multe mijloace are Atotînțeleptul Dumnezeu. El apără și mântuiește prin mii și mii de mijloace pe cei ce I se roagă. Oricum am lua-o, și în zilele noastre se adeveresc cuvintele împăratului Solomon: Turn tare este numele Domnului; la el va alerga dreptul, și va fi în adăpost înalt (Pilde 18, 10). Oare numai o singură dată s-a întâmplat ca vrăjmașului să-i orbească ochii încât să nu-l poată vedea pe omul pe care îl prigonește și îl caută? Omul este acolo, înaintea lui, și el nu-l vede. Ori să treacă pe lângă casa pe care cu cea mai mare plăcere ar fi prădat-o și pustiit-o? Soția unui ofițer sârb din Belgrad a trăit tocmai această din urmă situație. Vedea soldații dușmani cum merg din casă în casă, fac percheziție, pradă și duc poporul în robie. Iată-i deja în curtea vecină. Ce să facă? Își cheamă soacra și copiii și dă în genunchi la icoana Sfântului Arhanghel. S-au rugat cu plâns și cu suspine. Iar soldații își băteau joc de vecin și înjurau. Au ieșit. Acum, în casa ei… Iată! Dar nu. Nu lasă Dumnezeu! Rugăciunea nu a fost în zadar. Ieșind din casa vecină, soldații au trecut pe lângă casa ofițerului sârb și au intrat în alta. Pur și simplu nu Ie-a fost dat să vadă nici poarta, nici casa legată de cer prin rugăciune.

Pe tine a trebuit să te lovească un glonte ca, rămânând în viață, să simți prezența lui Dumnezeu. Iar marii sfinți și drepți simțeau prezența lui Dumnezeu până și în mișcările gândurilor lor și ale inimii lor. Dă-ți și tu osteneala să te înalți la această înălțime duhovnicească. La acest subtil discernământ al căilor lui Dumnezeu. La această fină simțire a lui Dumnezeu.

Pace ție și sănătate!

Sfântul Nicolae Velimirovici; Răspunsuri la întrebări ale lumii de astăzi vol. 1

Distribuie