Cei care caută slava oamenilor vor fi osândiți, fiindcă aceasta e semn de necredință și înstrăinare de cinstirea de Dumnezeu.

Scriptura ne învață să cinstim pe cei cărora le suntem datori cu cinstirea (Romani 13, 7), iar a căuta cinstiri am fost opriți, fiindcă Domnul zice: Cum puteți voi să credeți, când primiți slavă unii de la alții și slava care vine de la singurul Dumnezeu nu o căutați? (Ioan 5, 44).

Așadar, a căuta slavă oamenilor e semn de necredință și înstrăinare de cinstirea de Dumnezeu, fiindcă Apostolul a zis: Dacă aș face placul oamenilor, nu aș fi rob al lui Hristos (Galateni 1, 10). Iar de vreme ce sunt osândiți astfel cei ce primesc slava de la oameni, negrăit mai mult vor fi osândiți cei cărora nu li s-a dat, dar o caută.

Pentru ce se dă în vileag cel ce caută slava oamenilor? Prin aceea că arată osândire față de cei ce-l laudă, iar față de cei care-l dojenesc este rece. Cel care vrea să placă Domnului este același întotdeauna și peste tot, îndeplinind spusa Scripturii: Prin armele dreptății cele de-a dreapta și cele de-a stânga: prin slavă și necinste, prind defăimare și laudă, și când suntem socotiți amăgitori, și când suntem socotiți adevărați (II Corinteni 6, 7-8).

Cum să scăpăm de patima dorinței de a plăcea oamenilor și de slăbiciunea față de laudele omenești? Prin credința neîndoită că Dumnezeu este de față, prin grija neabătută de a plăcea Lui și prin dorirea înflăcărată de fericirile pe care le-a făgăduit Domnul, căci nimeni, în fața stăpânului său, nu se silește să placă unui alt rob, necinstindu-și stăpânul și agonisindu-și osândă.