Educația copiilor în familie. Rolul principal: Mama

În educație este necesară linia creștină comună a ambilor părinți

Conlucrarea ambilor părinți este necesară. Trebuie să existe o linie comună, linia lui Hristos. Trebuie să existe armonie, tăierea voii proprii și ascultare reciprocă (a tatălui de mamă și invers, a mamei de tată).

Aici, desigur, se presupune că înainte de a te căsători trebuie să alegi un om care să aibă, fie și puțin, frică de Dumnezeu. Altfel ce educație vei da copiilor, dacă tu spui într-un fel iar soțul tău spune invers, dacă tu spui că-i albă iar el zice că-i neagră… Se întâmplă și acest lucru din păcate.

Înțelegeți că după aceea copilul va trăi un conflict. Se gândește: tata a spus așa… mama zice că-i invers… acum care este lucrul corect? Copilul va fi tras de patima lui și va spune: eu voi face ceea ce-mi este mai ușor. Și asta se întâmplă pentru că încă nu are complet dezvoltată capacitatea de judecată și discernământul, nici nu are toate cunoștințele legate de Dumnezeu și de Ortodoxie.

Așadar ce este cel mai ușor să facem?

Ceea ce ne șoptesc patimile noastre, trupul.

Prin urmare copilul va fi de partea părintelui care are cuget trupesc. Îl va urma pe părintele care are cuget material, cugetul care-l „alipește” pe om de pământ și nu cel care-l înalță la Dumnezeu.

De aceea fiecare trebuie să fie foarte atent, înainte de a se căsători, cu cine se va căsători. Cu cine va face familie, astfel încât să dea educație bună copiilor și să nu se afle in primejdie și mântuirea lui. Să fim așadar atenți, căci dacă ne unim cu un om care nu are frică de Dumnezeu, ne punem în primejdie și propria mântuire. Și asta pentru că dacă nu există armonie nu vom putea da educație corectă copiilor. Dimpotrivă, va exista acest conflict și confuzie, atât de obișnuite în cazul familiilor eșuate.

Mama, cea mai potrivită persoană pentru educație

Mama, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, poate realiza lucrarea educației copiilor în chipul cel mai firesc și este persoana cea mai potrivită în acest scop.

De ce?

Pentru că stă mai mult timp acasă… sau cel puțin stătea… Acum, în zilele noastre, cu declarațiile feministe, care izvorăsc din ocultism, mama nu mai rămâne mult timp acasă. Copiii sunt preluați de vreo filipineză, pakistaneză, de vreo bunică, sau chiar stau singuri. Atunci îi preia cineva mult mai rău, adică televizorul și internetul, care-i conduc la imoralitate, la violență, la New Age.

Din toate acestea înțelegeți cât de improbabilă este după aceea mântuirea părinților. Fiindcă de vreme ce nu fac ceea ce trebuie pentru mântuirea copiilor lor, cum vor răspunde în fața lui Dumnezeu?

Dumnezeu va zice: „Ce-ați făcut? Ați plăsmuit criminali. Așadar sunteți și voi criminali. Prin ceea ce ați făcut v-ați arătat criminali față de copiii voștri, dar și față de societate”.

Vedeți, toți vă spun: „Căsătorește-te, căsătorește-te…”

Nu suntem împotriva căsătoriei. Căsătoria este drum binecuvântat de Dumnezeu. Însă lucrurile nu sunt simple. Dacă nu le faci corect, te afli în primejdie… Căsătoria cere pregătire corectă, ca să știi încotro mergi. În esență mergi să mucenicești și să te răstignești. Să ieși din tine, să te lepezi de iubirea de sine și să ajungi la iubirea dezinteresată…

Așadar mama, spune Sfântul Ioan Gură de Aur, are influență mare asupra copilului, fiindcă rămâne mai mult timp acasă.

Am spus că acest lucru, deși este normal, din păcate în zilele noastre nu se respectă. Femeia poate foarte bine să fie „regina casei”. O ajută și structura ei sufletească și întreaga constituție. Și asta nu este deloc de subestimat.

Asemăn femeile și mamele cu isihaștii. Adevărații isihaști pot spori mult mai mult decât ceilalți monahi, care aleargă cu diferite slujiri.

Isihaștii se mișcă mai puțin. Stau în chilie, se roagă mai mult, se liniștesc, își află pacea, sunt atenți la cugetele și la mintea lor… În felul acesta sporesc mult, se înalță mult duhovnicește.

Valorificarea atmosferei isihaste din casă de către mamă

Mama, atunci când valorifică duhovnicește rămânerea ei în casă, urcă spre măsuri duhovnicești mult mai înalte decât bărbatul, care stă toată ziua afară. Bărbatul este provocat de mulțime, de imagini și sunete, care sunt în defavoarea lui, sunt negative, se opun sporirii sale duhovnicești. Trebuie ca după aceea să se străduiască mult pentru a le uita pe toate acestea. Mai înainte de toate va trebui să se lupte pentru a șterge toate imaginile pe care le-a perceput.

Acum însă vedem cum diavolul a reușit s-o scoată și pe femeie afară din casă. O umple astfel și pe aceasta cu mulțime de imagini și cu multă oboseală.

Care sunt urmările?

Copiii se vor afla împreună cu doi părinți obosiți, care se ceartă mereu între ei! Pe de o parte tulburarea continuă iar pe de altă parte lipsa îngrijirii corecte a copiilor. De unde să găsească poftă și putere sufletească părinții obosiți și stresați, încât să se preocupe așa cum trebuie de tinerele lor vlăstare? De unde să găsească stare sufletească potrivită și pace, încât să le spună câteva cuvinte de educație copiilor lor, câteva cuvinte despre Hristos?

Rămânerea mamei acasă constituie argumentul principal al Sfântului Ioan Gură de Aur, pentru care-i atribuie acesteia principala răspundere pentru creșterea în chip creștin a copiilor. „Pe bărbați – spune Sfântul Ierarh – îi împrăștie de multe ori călătoriile, grijile sociale și treburile politice. Însă femeile, fiind scutite de asemenea griji, pot mai ușor să se îngrijească de copiii lor, bucurându-se acasă de multă liniște” .

Această liniște este tot ce se poate mai bun pentru ca cineva să-L afle pe Dumnezeu. Opriți-vă și cunoașteți că Eu sunt Dumnezeu, spune Sfânta Scriptură. „Pentru a cunoaște că Eu sunt Dumnezeu trebuie să vă opriți, trebuie să vă liniștiți, să ieșiți din sinele vostru.”

Întrebare: Adică se referă la locul unde ne liniștim?

Răspuns: Așa e. La locul unde ne liniștim…

Școală (liniștire). De ce se numește școală? Fiindcă pentru a învăța, pentru a citi, pentru a te concentra, trebuie să te oprești din toate celelalte. Poți să citești pe o stradă din centrul orașului? Nu te poți concentra acolo… Trebuie să mergi într-un loc liniștit, să te așezi acolo, să te concentrezi și să studiezi. Trebuie să înțelegi ceea ce citești, să memorezi dacă e nevoie… Toate acestea au nevoie de lepădarea de griji, de liniștire, de depărtare de orice altă lucrare, toate cer să te oprești din orice altceva. De aceea se numește școală locul unde învață cineva…

Vătămarea provenită de la psihologii atei și de la statul necredincios influențat de New Age

Mama contemporană a pierdut acest timp al „opririi”, adică timpul necesar educației copilului. Astfel, astăzi va trebui să „piardă” mai mult timp, pe care să-l dedice copiilor ei. Trebuie să-și schimbe prioritățile in viața ei. Pe primul loc trebuie să fie copiii ei, să ofere mult timp și putere sufletească și trupească pentru educarea lor în chip creștin. Astfel va putea câștiga viața și mântuirea ei.

Astăzi copiii sunt precipitați pentru că mamele lor sunt foarte ocupate și grăbite. Mama contemporană are multe preocupări și mult stres. Și le transmite acest stres și copiilor ei! Iată rezultatul niște copii stresați și bolnavi psihic.

Iar atunci apare întrebarea:

– Ce să facem?

– Să mergem la psiholog, răspunde conștiința contemporană alienată.

Îi duce, deci, la psihologi, și îi distruge și mai mult. De ce? Pentru că toți acești psihologi se bazează, de regulă, pe niște atei: Freud și toți cei de teapa lui. Ce au ei de spus copiilor? Negreșit le spun lucruri eronate. Iar acum i-au introdus și în școli, după ce mai întâi i-au alungat pe duhovnici…

De curând am citit că, copiii nu mai au pe ce să se sprijine. Mai ales copiii care au tendințe sinucigașe – există și astfel de copii – și-au pierdut și ultima speranță (omenească). Profesorii îi văd și nu știu cum să-i ajute. Când exista duhovnicul îi trimiteau la acesta și găseau adevărata bucurie a lui Hristos. Trebuie să știți că în rândul adolescenților sinuciderile sunt numeroase. Din multe motive… La această vârstă copiii nu s-au statornicit bine în credință și în viața întru Hristos. Nu L-au aflat încă pe Dumnezeu și sinele lor așa cum trebuie. Sunt în mare primejdie din partea diavolului, care se străduiește să le sădească acest gând, pentru a-i trimite în iadul veșnic.

Cu toate acestea, nu vor să pună duhovnici în școli… Așa ne spun astăzi adepții New Age-ului… Ne învață că trebuie să devenim o „societate postcreștină”, să-L alungăm pe Hristos… Fiindcă Hristos este primejdios pentru viața noastră…

Pentru toate acestea, desigur, mai târziu vom plăti.

Sava Aghioritul; Rolul mamei în educația copiilor