frica de Dumnezeu
Distribuie

Duhul Sfânt vestește prin gura Sfântului Proroc David: Veniți fraților, ascultați-mă, frica Domnului vă voi învăța (Ps. 33, 11). Începutul înțelepciunii este frica Domnului, după cum spune Parimiastul (Pilde 1, 7). Frica de Dumnezeu este numărată între cele șapte daruri ale Sfântului Duh, și cine o va avea în inima sa va spori, cu adevărat, în toată virtutea, fiindcă în toată vremea și în tot ceasul este gata să facă placul lui Dumnezeu, depărtându-se de tot lucrul rău și smintitor.

Dacă avem frică de Dumnezeu, ținând minte poruncile Lui și faptul că Hristos, Mântuitorul nostru, ne-a lucrat nouă mântuirea, ne-a arătat în Sine calea răbdării, care ne duce în cereasca Împărăție, mai grabnic și cu mai multă izbândă vom urma pașilor lui Iisus și vom plini cuvintele rostite de către El: Învățați-vă de la Mine, că sunt blând și smerit cu inima, și veți afla odihnă sufletelor voastre (Mt. 11, 29)…


Dacă nu diavolul, ci numai lenevia îi pune piedică omului, chiar și atunci avem nevoie de această frică pentru a birui lenevia firească — dar când avem de înfruntat mare luptă, când multe piedici stau în calea spre mântuire, cum ne putem mântui fără frica de Dumnezeu?


Cum se sălășluiește în oameni această frică? Dacă ne vom gândi că Dumnezeu este pretutindeni, că El vede și aude totul, nu numai ceea ce se face și se spune, ci și ceea ce e ascuns în adâncul inimii toate gândurile, pentru că El va judeca simțirile și cugetările inimii (v. Evr. 4, 12) dacă vom căpăta această așezare sufletească, nu vom face, nu vom rosti, nu vom gândi nici un rău, nici o viclenie. Iar învățându-ne, după cum spune Apostolul Pavel, să ne săvârșim mântuirea cu frică și cu cutremur (v. Filip. 2, 12), ne vom învrednici de iubirea lui Dumnezeu, cu harul Lui, cu mijlocirea Pururea Fecioarei, de Dumnezeu Născătoarei Maria, și cu silințele noastre.


Sfinții Părinți și învățători ai Bisericii ne poruncesc să ne amintim de gheenă ca să nu cădem în gheenă, adică în locul de chinuire, și să nu rămânem lipsiți de cetatea cerească și sfântă, unde cetele sfinților, întru negrăită dulceață și bucurie, cântă neîncetat, cu glasuri cuvioase, Unimea Dumnezeiască Cea în Trei Ipostasuri. Pentru aceasta, după cuvântul lui David, trebuie să avem frica Domnului care este curată, rămâne în veacul veacului (Ps. 18, 10). Se cuvine și să ne învățăm a o avea, și a o căuta ca pe un învățător, și a asculta de ea, și a ne supune ei ca unui iconom dumnezeiesc, care duce la dragostea Domnului.


Omului îmbunătățit i se cuvine să aibă frică de Dumnezeu, ca să nu mânie pe Domnul Dumnezeu prin ceva, ca sufletul să nu se lipească de pământ prin vreo patimă trupească și prin gândurile cele rele.

Sfântul Ioan Gură de Aur spune: „Dacă avem frică de Dumnezeu nu ducem lipsă de nimic, dar dacă n-o avem, suntem cei mai săraci dintre oameni, chiar dacă am avea împărății întregi„.


Frica Domnului toate le covârșește, zice Sirah, și cel care o păstrează cu cine se va asemăna? (Sir. 25, 14). Să o dobândim fără a cruța nimic. Așadar, să stea înaintea noastră, iubiților, frica de Dumnezeu! Atunci nu ne vom plânge niciodată. Chiar de vom fi în sărăcie, sau în boală, sau în prinsoarea vrăjmașilor, sau în robie, sau în alte împrejurări întristătoare, toate acestea ne vor face, dimpotrivă, să ne veselim.


Oricine trebuie să aibă mare grijă pentru a se înțelepți prin propovăduirea evanghelică, să se străduiască mult pentru a-și curăți sufletul, a-și lumina mintea și a-și supune trupul duhului, înfrânându-și simțirile, care fără frică de Dumnezeu se abat grabnic spre răutăți. Drept aceea, cu toată osârdia umplându-ne de răbdare întru puterea Crucii Stăpânului și Dumnezeului nostru Iisus și rănindu-ne cu dragostea Lui, îi vom birui cu Crucea Lui pe toți vrăjmașii care se scoală asupra noastră, tulburându-ne inimile și cugetele.


Sfânta Scriptură spune: Cei ce se tem de Domnul nu vor fi necrezători cuvintelor Lui, și cei ce-L iubesc pe El vor păzi căile Lui, pentru că cei ce se tem de Domnul vor căuta bunăvoința Lui, și cei ce-L iubesc pe El vor împlini legea. Cei ce se tem de Domnul vor găti inimile lor și înaintea Lui vor smeri sufletele lor (Sir. 2, 16-18). Drept aceea, străduindu-ne să rămânem în această frică de Dumnezeu, și în rugăciunile noastre vom fi ascultați, precum dă mărturie Prorocul Domnului, de Dumnezeu Văzătorul Moisi, care spune că Domnul va împlini cele pentru care ne rugăm Lui.


Sfântul Dimitrie al Rostovului; Dacă vrei să ajungi la cer

Distribuie