Despre milostenia din nedreptate

Cuvânt al Sfântului Ioan Gură de Aur despre milostenia făcută din osteneala dreaptă, nu din jaf

Zis-a Domnul: „Faceți-vă prieteni din bogățiile nedrepte, ca să intrați în cele veșnice„. Și, zicând așa: „din bogățiile nedrepte„, El a arătat că îndreptarea ta trebuie să se facă în vremea de acum. Ceea ce ai câștigat rău, să împarți bine. Adunat-a-i din nedreptate? Acum, căindu-te, risipește cele adunate. Că nu aceasta este faptă bună, ca să dai din acelea o parte, ci a te lipsi de toate acelea este lucru bun. De vreme ce, cea mai grea este ca de la unul a lua și altuia a da.

Iar de faci milostenie din nedreptate, apoi să miluiești pe aceia pe care i-ia asuprit. Că nu cel ce miluiește pe mulți este milostiv, ci cel care nici pe unul nu asuprește, nici îi face nedreptate, pentru că cei ce nu se îndepărtează de la nedreptăți și aduc daruri lui Dumnezeu, aceia nu sunt primiți. Căci scris este: „Jertfele celor fărădelege, urâte sunt lui Dumnezeu.” Mai bine este a nu câștiga o avere ca aceea, decât a o da lui Dumnezeu cu fățărnicie.

Iar pentru cei ce nu fac milostenie la săraci, zice proorocul: „Cel ce-și astupă urechile sale, ca să nu audă pe săraci, și el însuși, oarecând, va striga și nu-l va auzi nimeni.” Drept aceea, se cade a pune în minte mila și judecata; adică, să câștigăm după dreptate și să împărțim milostenia după cum este scris, ca prin aceasta să ne apropiem de Dumnezeu.

Deci, întru aceasta să se cerceteze cu dinadinsul fiecare pe sine și să se socotească: Oare, dintru ale sale osteneli are bogăția din care voiește să aducă daruri lui Dumnezeu, ori poate a făcut silă celor neputincioși, sau a jefuit pe cei din sub stăpânirea lui? Că, măcar de ești ști stăpânitor, să nu faci silă, nici să jefuiești, ci, de ți se va întâmpla ție să ai stăpânire, să arăți, mai ales, dreptatea ta.

Iar de vei lua de la săraci și vei da la alți săraci, apoi mai bine este ție să nu jefuiești cele străine, nici să faci cu ele milostenie, ca să nu-ți faci jertfa ta urâtă, apucând a o aduce din nedreptate. Ci, cu ceea ce voiești să miluiești pe alt sărac, mai bine să-l miluiești pe cel căruia i-ai făcut nedreptate. Că Dumnezeu nu primește jefuit și apucături. Pentru că milostenie din nedreptate nu se face, așa cum nici din blestem nu vine binecuvântare, nici din lacrimi veselie.

Drept aceea, rogu-vă pe voi, în tot locul să vă socotiți, să vă păziți și să vă siliți a face poruncile Domnului, ca să aflați odihnă sufletelor voastre.

din cartea: Fapte de milostenie