Cuvânt de folos

Cuvintele sunt cărările faptelor

Minunea Sfântului Macarie cu femeia prefăcută în iapă

Distribuie

Un egiptean iubitor de păcate, fiind rănit de pofta păcatului spre o femeie străină, frumoasă la chip, dar neputând s-o plece spre desfrânare, pentru curăția ei și pentru cinstea și dragostea pe care o avea pentru bărbatul său, s-a dus la un fermecător, rugându-l ca ori să facă pe femeia aceea să-l iubească, ori cu farmecele sale să facă pe bărbatul ei s-o urască și s-o gonească. Iar fermecătorul acela a luat multe daruri de la egiptean și a făcut obișnuitele sale meșteșuguri, sârguindu-se cu multe farmece ca să înșele pe acea femeie curată, spre desfrânare.

Apoi, neputând să înduplece mintea ei cea nemișcată spre acea faptă rea, a fermecat ochii celor ce căutau la dânsa. Și a făcut așa ca tuturor celor ce o vedeau să li se pară că nu este femeie cu față de om, ci iapă, parte femeiască.


Deci, intrând bărbatul în casă, când a văzut-o întru asemănare de cal, s-a spăimântat, și nu pricepea ce este, pentru că vedea că pe patul lui se odihnește un dobitoc. Vorbea cu dânsa și nu putea să audă nici un răspuns,  decât numai o vedea mâniindu-se. Însă știa că este femeia lui și a cunoscut răutatea pizmașului, că era prefăcută de oameni răi întru asemănare de dobitoc, de care lucru era în mare mâhnire și plângea.


Și, chemând preoți în casa sa, le-a arătat pe femeia lui, dar nici aceia nu puteau cunoaște ce avea: cum și pentru ce s-a prefăcut în dobitoc. Căci și ochii acelora erau fermecați și vedeau o iapă, iar nu o femeie; și acum era a treia zi de când i se făcuse ei aceasta și nici un fel de hrană nu primea, pentru că nici ca dobitocul nu primea fân, nici ca omul nu putea să mănânce pâine. Apoi, bărbatului ei i-a venit în minte s-o aducă în pustie, la Cuviosul părinte Macarie.


Deci, punând pe dânsa frâul ca pe un dobitoc, s-a dus, luând după sine pe femeia sa întru asemănare de dobitoc. Și, pe când se apropiau de chilia cuviosului, frații ce stăteau afară au început a cârti asupra lui, întrebându-l pentru ce vrea să intre în mănăstire cu acel dobitoc. Iar el a zis către dânșii:


— Am venit aici, ca dobitocul acesta să câștige milă de la Domnul cu rugăciunile Sfântului Macarie. Și, întrebându-l monahii ce rău i s-a făcut lui, omul a zis:

— Acest dobitoc pe care îl vedeți este femeia mea și cum s-a prefăcut în dobitoc, nu știu. Iată acum sunt trei zile de când nici un fel de hrană nu gustă nicidecum.


Iar frații, auzind aceasta, au mers să spună sfântului, căruia acum i se descoperise despre femeie și se ruga lui Dumnezeu pentru dânsa. Iar spunându-i frații despre acest lucru și arătându-i dobitocul cel adus, sfântul a zis către dânșii:


— Voi singuri sunteți dobitoace, de vreme ce aveți ochi dobitocești, iar ea, precum este făcută, așa rămâne, femeie, și nu este schimbată întru altă fire; ci așa văd ochii voștri, cei înșelați de farmece.


Deci, sfințind apă, a turnat pe capul ei, rugându-se, și îndată a făcut-o pc ea să fie în chipul său cel dintâi, și toți cei ce căutau la dânsa au văzut-o că este femeie, cu față de om. Apoi, poruncind să-i dea ei să mănânce, a făcut-o desăvârșit sănătoasă.


Și au mulțumit lui Dumnezeu, bărbatul și femeia, precum și toți cei ce vedeau această minune. Apoi, sfântul a învățat pe femeie ca adeseori să meargă la sfânta biserică și să se împărtășească cu preacuratele lui Hristos Taine, „căci pentru aceea - zicea el -, a venit asupra ta acea ispită, fiindcă cinci săptămâni au trecut de când ai fost părtașă dumnezeieștilor Taine". Astfel învățându-i și sfătuindu-i pe amândoi, i-a liberat în pace.


din cartea: Biruința asupra desfânării

Distribuie