Cuvânt de folos

Cuvintele sunt cărările faptelor

Neascultarea de Dumnezeu va fi răsplătită într-un final

Distribuie

Zice cuvântătorul de Dumnezeu Apostolul Pavel: „Dacă orice călcare de lege și orice neascultare și-a primit pedeapsa cuvenită, încă de la întemeierea lumii, cum este posibil ca noi, cei ce suntem nepăsători la o astfel de mântuire, să scăpăm de dreapta răsplătire?”

Deschideți istoria Bisericii și aflați că, de când s-a făcut lumea, într-adevăr, orice călcare de lege și neascultare au fost pe drept pedepsite.

Pentru călcarea de lege și neascultare au fost izgoniți, din rai protopărinții noștri. Tot pentru aceasta a nimicit Dumnezeu omenirea prin potop în vremea lui Noe.

Pentru călcarea de lege, neascultarea și desfrânările Sodomei și Gomorei a nimicit Domnul prin foc și pucioasă cinci orașe. Pentru călcarea legii și neascultare oștirea lui Faraon a fost înecata în adâncul Mării Roșii.

Pentru călcarea legii și neascultare, de multe ori a pedepsit Dumnezeu pe poporul israelitean moștenitor, iar în cele din urmă, pentru uciderea lui Hristos, l-a părăsit și a fost distrus de trupele romane.

Pentru călcarea legii și neascultare de multe ori a pedepsit Dumnezeu pe creștini, încât până azi călcarea de lege și neascultarea și-au primit dreapta răsplătire.

Pe nedrept acuză oamenii pe unul sau pe altul c-ar fi pricinuitori ai războaielor, deoarece adevărata lor cauză este păcatul care îndepărtează pe om de Dumnezeu.

Îndepărtându-se de Dumnezeu, oamenii pier. O spune clar Duhul Sfânt prin gura Proorocului David: „Cei ce fug de Tine, Doamne, pier”. Cum pier? Unii în război, alții prin foc, alții prin sabie, alții de foame, alții de boli, alții de cutremure, alții de potop și în multe alte chipuri.

Un mijloc de pieire a oamenilor este și războiul. Prea Bunul Dumnezeu și Împăratul tuturor, în vremurile de demult, a dat prin Moise zece porunci care se rezumă însă la două mai mari: iubirea față de Dumnezeu și iubirea față de aproapele.

Ce vă închipuiți, iubiților, dacă toți oamenii, toate neamurile și, mai ales, cele creștine, ar fi avut dragoste față de Dumnezeu și față de aproapele (aproapele este fiecare om, nu numai creștin, ci și musulman, evreu, barbar, rob sau liber), ar fi avut lor vreodată război?

Desigur, niciodată; căci, cine iubește și invidiază în același timp? Nimeni, niciodată! „Acestea văporuncesc: să vă iubiți unul pe altul” – ne poruncește Unul-Născut, Fiul și Cuvântul lui Dumnezeu.

„Poruncă nouă dau vouă: să vă iubiți unul pe altul”; vă dau poruncă nouă, să iubiți nu numai pe cei care vă iubesc, ci și pe dușmanii voștri, iar celor care vă fac rău, voi să le faceți bine…

Cine păzește astăzi aceste porunci, adică să iubească și pe dușmanii lui? Porunca lui Dumnezeu, porunca iubirii a fost încălcată și disprețuită cu desăvârșire…

Dar celor ce-au păzit poruncile Lui, Domnul le va zice la a doua Sa venire: „Veniți binecuvântații Tatălui Meu, moșteniți Împărăția cea pregătită vouă de la întemeierea lumii” Și „bine slugi bune și credincioase, peste puține ați fost credincioase, peste multe vă voi pune; intrați întru bucuria Domnului vostru”.

Fericitul Filotei Zervakos (1884-1980)

Distribuie