Pâinea și Vinul se prefac în Trupul și Sângele Domnului

Sfânta Euharistie sau Trupul și Sângele Domnului și Dumnezeului nostru Iisus Hristos este cea mai mare și mai însemnată lucrare tainică, Dumnezeiască, dintre toate lucrările Sfintelor Taine. Prin celeIalte Sfinte Taine primim Darul Sfântului Duh cu feluritele Lui lucrări. Prin această Preasfântă Taină a Euharistiei „O mare minune necuprinsă de slaba minte omenească!” sub chipul pâinii și al vinului aduse ca jertfă și sfințite, primim cu adevărat însuși Preasfântul, Trup și Sânge al Domnului!… Ce te miri, omule, de aceasta? Ce te îndoiești? Au nu știi că Dumnezeu este atotputernic să facă ori câte va voi? Au nu știi că unde vrea Dumnezeu, se biruiește rânduiala firii? Gândește-te bine și răspunde: Ce au fost toate acestea câte le vedem din lumea mineralelor, a plantelor și copacilor, a animalelor și oamenilor, mai înainte de a le zidi Atotputernicul Dumnezeu? Ce am fost eu și tu mai înainte de a fi zămisliți în pântecele mamelor noastre? Cine a cufundat tot pământul sub apele potopului cu peste 15 coți? (Fac. 7, 20). Cine a plouat foc din cer și a distrus cetățile Sodomei și Gomorei pentru păcatele lor? (Fac. 19). Cine a prefăcut toiagul lui Moise în șarpe? Cine a bătut Egiptul cu cele 10 plăgi: cu prefacerea apelor în sânge, cu broaște, muște rele, muscă câinească, ciumă în vite, bube puroioase, grindină și foc, lăcuste, întuneric, și cu moartea primilor născuți? Cine a despărțit Marea Roșie în două, trecând pe poporul israelit și înecând pe asupritorii lor? (leș. 4-14).

Cine a îndulcit apele mării? (leș. 15, 23-25). Cine a izvorât apă din stânca Horebului poporului în pustiu? Cine și până astăzi face să se ridice apa izvoarelor și să curgă din belșug, până și sus, pe cei mai înalți munți? (Ps. 103, 10). Cine a ajutat israeliților a birui pe amaleciți? (leș. 17, 8-16). Cine a desfăcut pământul de a înghițit pe Core, Datan și Aviron, care s-au răzvrătit împotriva lui Moise și Aaron. Cine pierdea puterea otrăvii șerpilor otrăvitori din cei mușcați, care cu credință se uitau la șarpele de aramă spânzurat pe Semnul de lemn, care simboliza pe Mântuitorul spânzurat pe Sfânta Cruce? Cine a despărțit Iordanul de au trecut israeliții prin mijlocul lui ca pe uscat? (Is. Navi 3). Cine a făcut să se prăbușească zidurile Ierihonului? (Is. Navi 6). Cine a făcut să stea soarele și luna pe loc din mers? (Is. Navi 10, 12-14). Cine a dat putere uriașă lui Samson, a ucide un leu cu mâinile, a ucide o mie de filisteni cu o falcă de asin, a ridica porțile cetății Gaza și a le sui pe munte, și a dărâma templul idolesc al filistenilor, unde a ucis o mare mulțime de vrăjmași ai izraeliților și ai săi? (Jud. 13-16). Cine a auzit și primit rugăciunea Proorocului Samuel, răspunzându-i cu ploaie și tunet, umilind sufletele izraeliților până la recunoașterea păcatelor și cererea de iertare? (1 Împ. 12). Cine a trimis pe omul lui Dumnezeu, pe proorocul de care se vorbește în cartea a III-a împăraților? (3 Împ. 13) ca să proorocească despre venirea pedepsei asupra jertfelnicului idolatru și asupra împăratului Ieroboam, uscându-i acestuia mâna? Cine a primit rugăciunea lui Ilie, închizând cerul trei ani și șase luni ca să nu fie nici ploaie, nici rouă pe pământ? Cine a înmulțit făina și untdelemnul celor puține, din casa văduvei din Sarepta Sidonului? Cine a înviat pe fiul ei?… Cine a răspuns la rugăciunile lui Ilie cu foc din cer, mistuind jertfa și rușinând 450 prooroci mincinoși ai lui Baal și 400 prooroci mincinoși ai Astarteei, și pe izraeliții rătăciți de la adevărata credință Dumnezeiască ce li se dăduse lor prin rânduielile îngerilor (preoților Vechiului Testament )? Cine a ascultat iarăși rugăciunea lui Ilie cu ploaie multă, dorită de toată suflarea și de toate vietățile pământului? Cine a trimis la Sfântul Ilie, când fugea de la fața împărătesei Izabela deznădăjduind, pe îngerul Său ca să-l hrănească cu pâine și apă, în puterea căreia a călătorit ajunând, 40 de zile și 40 de nopți? Cine i s-a arătat în muntele Horeb? Cine la rugăciunea lui Ilie a pogorât foc din cer și a ars doi căpitani cu câte 50 de ostași ai lui Ohozia, trimiși de acesta ca să prindă și să aducă cu forța sub escortă pe Proorocul Sfânt înaintea păcătosului împărat; și cine i-a curmat viața acestui împărat încrezător în ghicitori și vrăji? Cine a înălțat pe Ilie la cer cu car și cai de foc? Cine a despărțit de două ori Iordanul — la lovirea apelor cu cojocul lui Ilie — de a trecut prin mijlocul lui ca pe uscat? Cine a pedepsit cu moarte ceata copiilor care batjocoreau pe bătrânul prooroc Elisei? Cine a înmulțit untdelemnul Somanitencei… și a înviat pe fiul ei? Cine a izbăvit pe fiii proorocilor de moartea din oală? Cine a înmulțit cele 20 de pâini, și a săturat 100 de oameni flămânzi, de au mai și rămas? Cine a vindecat lepra lui Neeman Sirianul, după ce ascultând pe proorocul s-a cufundat de șapte ori în apele Iordanului ? Cine a acoperit pe Ghiezi cu lepră pentru vicleșugul și minciuna cu care a răspuns proorocului? (4 Împ. 5). Cine a lovit pe sirieni cu orbire? (4 Împ. 6, 8-20). Cine a înviat pe omul mort, la atingerea de oasele – de Sfintele Moaște – lui Elisei? (4 Împ. 13, 14-21). Cine a lungit viața împăratului Ezechia încă cu 15 ani? Cine a făcut felurite vindecări, minuni și învieri de morți prin Sfinții 12 Apostoli, prin sfinții 70 ucenici și prin mulțimea urmașilor acestora: prin Sfinții cei cu mare credință de-a lungul acestor 19 secole în Sfânta Biserică apostolică și sobornică?

Precum aceste lucrări supranaturale, s-au făcut de Atotputernicul Dumnezeu, apoi cu adevărat în Atotputernicia Sa poate Părintele Ceresc, prin lucrarea Duhului Sfânt, să prefacă și „Pâinea Sfințită” în „Trupul Domnului Hristos”; iar „Vinul Sfințit” în Sângele Domnului Hristos. Binecuvântarea Dumnezeiască pogorâtă asupra Sfintei Jertfe prin rugăciunile și blagoslovenia aleșilor sfințiți ai Altarului și îmbrăcați cu Darul Dumnezeiesc al Preoției, prefac pâinea și vinul adus ca jertfă și formează laolaltă „Preasfântul Trup și Sânge”, unicul și adevăratul Trup al Mântuitorului Iisus Hristos. Ce stai nedumerit, omule slab în credință? Ce stai așa nelămurit? Pentru ce te îndoiești, puțin credinciosule în această mare lucrarea a Dumnezeirii? Vezi ce lucrare străină face în sufletul tău, otrava minciuno-învățăturilor eretice și rătăcirilor sectare, atee și a indiferentismului religios?

După ce Dumnezeu Atotputernicul a făcut lumea, Tatăl ceresc sfătuindu-se cu Fiul și Duhul Sfânt, a luat țărână și a făcut pe Adam, și a suflat în nările lui, Duhul de viață și Adam s-a făcut om viu, făptură nouă, după chipul și asemănarea lui Dumnezeu. Acesta și Dumnezeu la împlinirea vremurilor — după ce Preasfânta Fecioară Maria a ascultat de voința Dumnezeiască (Lc. 1, 26, 38) — a luat o Picătură de Sânge curat din feciorescul Ei Trup și prin lucrarea Duhului Sfânt, Cuvântul Trup s-a făcut (Ioan 1, 14). Cel ce a făcut din pământul nesimțitor, om viu; iar dintr-o picătură de sânge Omenesc pe noul Adam, Hristos Dumnezeu; tot acest Dumnezeu cu Atotputernicia Sa, preface „Pâinea” și „Vinul” aduse ca jertfă, cu adevărat în „Trupul și Sângele Domnului„.

Să avem credință în Dumnezeu (Mc. 11, 22) că Cel ce a prefăcut apa în vin la nunta din Cana Galileei (Ioan 2, 6-11) cu adevărat preface și Vinul în Sânge, și Pâinea în Trupul Său. Cel ce a făcut atâtea minuni: a) înmulțirea celor cinci pâini și doi pești, săturând 5000 de bărbați, afară de femei și copii, în urma cărora au rămas 12 coșuri cu fărâmituri; și apoi, b) înmulțind cele patru pâini și puțini peștișori a săturat 4000 de bărbați, afară de femei și copii și a mai luat șapte coșuri pline cu fărâmături…, c) Potolirea furtunii, d) minunata pescuire, e) plătirea dării cu statirorul din gura peștelui (Mt. 17, 24-27), f) umblarea pe mare (Mt. 14, 22-33), g) minunile săvârșite înaintea ucenicilor trimiși de Ioan Botezătorul (Mt. 11, 1-6), h) pironirea pe loc a vrăjmașilor Săi care voiau să-L omoare, i) învierea, j) arătarea la ucenici intrând prin ușile încuiate (Ioan 20, 19-29), l) înălțarea la cer, și altele, și Cel ce face și astăzi minuni nenumărate, pe care le pot mărturisi închinătorii Sfintei Biserici, cu adevărat face întotdeauna la Sfintele Liturghii săvârșite de slujitorii sfințiți (Preoții) în Sfintele Altare și minunea aceasta mare, prefăcând Pâinea și Vinul în trupul și Sângele Domnului.

Dumnezeule Preasfinte, care ai alungat duhurile drăcești din: femeia gârbovă (Lc. 13, 11-16), din fiica cananeencii, din tânărul lunatic, din cei surdo-muți, orbiți și din cei îndrăciți, milostivește-te și spre sufletele creștinilor, stăpânite de diavoleștile duhuri ale ereziilor, rătăcirilor sectare și necredinței și le liberează din mrejele și ghearele lor, ca și ei, văzând Dumnezeieștile Tale minuni, în lumina adevăratei credințe, să creadă drept și să facă voia Ta ca să poată ajunge la adevărata fericire, la viața veșnică! Doamne Iisuse Hristoase, mult Milostive, care ai dat vedere orbilor, deschide și ochii sufletelor noastre, orbite de mulțimea păcatelor, ca să vedem lămurit minunatele lucrări Dumnezeiești care se lucrează în toată vremea și în tot locul, în Sfintele Taine ale Sfintei Biserici Ortodoxe creștine și mai ales în timpul Dumnezeieștilor Liturghii, cu prefacerea „Pâinii și a Vinului” Sfințite, în „Preasfântul Tău Trup și Sânge„. Prea dulce Iisuse Hristoase care ai tămăduit pe soacra lui Petru, pe femeia bolnavă de curgerea sângelui, pe fiul dregătorului împărătesc (Ioan 4, 44-54), pe bolnavul de hidropică (Lc. 14, 2-4), pe slăbănogul de la Vitezda (Ioan 5, 1-9) pe leproși, pe slăbănogul din Capernaum (Mt. 9, 2-7), pe sluga sutașului (Mt. 8, 5-13) pe surdo-mut (Mc. 7, 32-37), și pe alți bolnavi, tămăduiește și sufletele noastre cele cumplit slăbănogite cu multe feluri de păcate, ca să ne putem apropia, să putem sta și să putem rămâne aproape de Tine, în împărăția Ta cea cerească. O! Prea milostive și dulcele nostru Mântuitor, Doamne Iisuse Hristoase, Care ai înviat pe fiica lui lair, pe fiul văduvei din Nain (Lc. 7, 11-15) pe Lazăr cel mort de patru zile (Ioan 11) și după moartea Ta pe Cruce… ai deschis mormintele și multe trupuri ale Sfinților morți le-ai înviat — care după învierea Ta primind putere de la Tine au mers în cetatea Ierusalimului, arătându-se multora (Mt. 27, 52-53) — înviază și sufletele noastre cele rănite și ucise de păcate, și pune-ne înaintea Ta mădulare vii, Biserică slăvită, fără de pată… sfântă și fără de prihană (Efes. 5, 16-27). Deschide ochii minților noastre, ca să vedem aievea în Sfânta Jertfă, înfăptuirea Cuvintelor Tale: „Acesta este Trupul Meu care se frânge pentru voi spre iertarea păcatelor” și „Acesta este Sângele Meu al legii celei noi, care pentru voi și pentru mulți se varsă, spre iertarea păcatelor„. Amin.

Nicodim Măndiță: Vârtejul rătăcirilor