Porunca a 8-a este „Să nu furi”
Ce oprește porunca a 8-a? Această poruncă opreşte luarea sau însuşirea pe nedrept a bunurilor străine. împotriva acestei porunci se păcătuieşte prin:
1) Luarea pe ascuns a lucrurilor străine (furt);
2) Luarea cu sila şi pe faţă a lucrurilor altuia (prădare);
3) Luarea bunurilor străine prin mijloace viclene (înşelăciune), de pildă prin falsificare de acte, cumpărare cu bani falşi, vânzarea cu măsuri mincinoase, delapidare;
4) Vânzarea celor trebuitoare traiului cu preţuri de două sau mai multe ori mai mari (specula);
5) Luarea de dobândă mare (cămătărie);
6) Oprirea plăţii cuvenite lucrătorilor;
7) Luarea de bani pentru lucruri pe care cineva este îndatorat de slujba sa să le facă, sau pentru a le face altfel de cum cere legea (mita);
8) Neîntoarcerea lucrului luat cu împrumut;
9) Neîmplinirea datoriei cerute de slujba pe care o are cineva, adică primirea unei plaţi fără a munci;
10) Trăirea din cerşetorie, atunci când cineva poate să-şi câştige hrana prin muncă;
11) Însuşirea lucrurilor închinate lui Dumnezeu sau lăsate prin daruri şi testamente Bisericii (sacrilegiu);
12) Vânzarea şi cumpărarea pe bani a harului sfinţitor, adică cumpărarea cu bani, şi nu dobândirea prin vrednicie, a puterii de a săvârşi slujbe bisericeşti (simonie).
Este furtul un păcat greu? Da, furtul este un păcat greu, fiindcă loveşte în datoria de a fi drepţi şi a iubi pe aproapele nostru. Sfântul Apostol Pavel îl numără printre păcatele care îl lipsesc pe făptuitor de împărăţia lui Dumnezeu (I Cor. 6, 10). Deci, datoria creştinului este să-şi câştige cele de trebuinţă numai prin muncă cinstită şi nicidecum să-şi însuşească pe nedrept lucrurile străine.
Cum greșesc cei ce încalcă porunca a 8-a? Față de această poruncă greșesc cei ce sunt furi în chip fățiș, precum sunt tâlharii: cei ce răpesc cu silnicie și apucătorii. Apoi, cei ce sunt hoți pe ascuns, cum sunt cei ce fură, dar nu în chip vădit. Greșesc câți sunt hoți înșelători, cum sunt neguțătorii și toți cei care încearcă să-și bată joc de un altul și vând cu măsuri și greutăți meșteșugite și folosesc mii și mii de tertipuri și minciuni. De aceea și Domnul i-a numit pe neguțători tâlhari și furi, zicând: „Casa mea casă de rugăciune se va chema, iar voi ați făcut-o peșteră de tâlhari” (Matei 21, 13), cum sunt cei care iau camătă. O încălcare a acestei porunci este iubirea de arginți, iar de această poruncă țin și păcatele care se trag din iubirea de arginți, pe care le-am pomenit.
Față de această poruncă mai greșește cineva dacă cumpără lucru de furat, cu bunăștiință, ca să-l capete mai ieftin decât prețuiește. Dacă a făcut să treacă bani răi în loc de bani buni, sau cu lipsă și nedeplini, pentru bani întregi. Dacă slujitorul n-a slujit cum trebuie sau a slujit prost, dar și-a luat plata. Dacă vreunul nu i-a plătit pe cei care l-au slujit. Dacă a găsit ceva și l-a păstrat, fără să cerceteze cine l-a pierdut. Dacă nu s-a ținut de învoielile pe care le-a făcut. Dacă s-a lenevit în treburile peste care a fost mai mare: sau ale văduvelor sau ale bisericilor sau ale școlilor sau ale tovarășilor săi.
Dacă a făcut daruri judecătorului, ca să judece fără dreptate, sau dacă el însuși a luat, ca să judece. Dacă cere de pomană, fără să aibă trebuință. Dacă negustorii vând marfă proastă pentru cea bună sau o amestecă cu cea bună. Dacă vând marfă mai scump decât pretuiește sau o cumpără mai ieftin decât face. Dacă se înțelege cu alți negustori, ca să vândă la un preț nedrept. Dacă vând mai scump unui cumpărător, sau cumpără mai ieftin de la un vânzător nepriceput. Dacă nu vând cum poruncește stăpânitorul. Dacă dau daruri stăpânitorului, ca să-i lase să vândă cum doresc ei. Dacă nu dau socoteală cinstită tovarășilor lor. Dacă mint, spunând că au dat faliment, ca să mănânce bani străini. Dacă vreun slujitor vinde mai scump decât i-a spus stăpânul. Dacă are cineva lucru străin sau amanet și-l lasă de se strică sau îl cheltuiește.
Dacă a jucat cărți sau alte jocuri cu copii sau cu alți neștiutori, ca să-i înșele. Față de această poruncă încă mai greșește cineva dacă a pricinuit pagubă lucrului sau averii fratelui său. Dacă a mutat hotarele țarinei sau caselor lui, ca să ia loc din țarina sau de la casa aproapelui său. Dacă a tăiat copacii fratelui său, pe acesta legile țării îl pedepsesc ca pe un tâlhar. Dacă i-a furat dobitoacele, pe acesta legile îl pedepsesc cu surghiun sau cu tăierea mâinii. Dacă cineva momește și ia slujitorul altuia, făgăduindu-i plată mai mare. Dacă cineva înstrăinează scrisori, sau meșteșugește iscălitura altuia sau o prescrie sau o rade sau o rupe. Acesta se pedepsește de legile țării cu surghiun și răpirea bunurilor lui. Toate acestea sunt hoții și trebuie să le dea înapoi dacă vor să capete iertare.