Cuvânt de folos

Cuvintele sunt cărările faptelor

Psalmul 2 și comentariu

Distribuie

Un psalm al lui David

1. Pentru ce s-au întărâtat neamurile și popoarele au cugetat deșertăciuni?

2. Ridicatu-s-au împărații pământului și căpeteniile s-au adunat laolaltă împotriva Domnului și a unsului Său:

3. „Să rupem legăturile lor și să lepădăm de la noi jugul lor!”

4. Cel ce locuiește în ceruri va râde de dânșii și Domnul îi va batjocori pe ei.

5. Atunci va grăi către ei întru iuțimea Lui și întru mânia Lui îi va tulbura pe ei.

6. Iar eu am fost pus împărat de El peste Sion, muntele cel sfânt al Lui, vestind porunca Domnului.

7. Domnul a zis către mine: „Fiul Meu ești tu, Eu astăzi te-am născut!

8. Cere de la Mine și-ți voi da neamurile moștenire ție, și în stăpânirea ta, marginile pământului.

9. Le vei paște pe ele cu toiag de fier; ca pe vasele olarului le vei zdrobi!”

10. Și acum, împărați, înțelegeți! Învățați-vă, toți cei ce judecați pământul!

11. Slujiți Domnului cu frică și vă bucurați de El cu cutremur!

12. Luați învățătură, ca nu cumva să Se mânie Domnul și să pieriți din calea cea dreaptă! Când se va aprinde degrab mânia Lui, fericiți toți cei ce se încred în El.

Ps. 2 Psalmul face parte din categoria psalmilor împărătești, împreună cu Ps. 109. După exilul babilonian s-a dezvoltat interpretarea mesianică și eshatologică a acestor psalmi. Astfel, personajul central – împăratul David, consacrat prin ungere – a fost identificat de toată tradiția creștină cu Iisus Hristos, „Fiul lui David”.

Ps. 2, 3Să rupem legăturile lor și să lepădăm de la noi jugul lor!„:
Părinții au interpretat diferit acest verset. Unii au pus aceste cuvinte pe buzele lui Hristos sau ale ucenicilor Săi; „jugul” de care se vorbește este cel al împăraților pământului (v. 2), adică, potrivit tâlcuirii făcute de Apostoli, al lui Irod, al lui Ponțiu Pilat, al mai-marilor iudeilor și chiar al tuturor puterilor întunericului, care s-au adunat împotriva lui Iisus, Unsul lui Dumnezeu. Conform tâlcuirii Sfântului Ilarie de Poitiers, aceste cuvinte sunt spuse de Apostoli: legăturile sunt cele ale păcatului cu care sunt legați păgânii și pe care apostolii le rup propovăduind în mod liber, iar jugul este cel al Legii lui Moise, pe care ei îl leapădă pentru a se supune jugului ușor și bun al Evangheliei.

Pentru alți interpreți, cuvintele acestui verset ar aparține celor care s-au aliat împotriva lui Iisus și a Părintelui Său, vrând să se lepede de legăturile și jugul supunerii față de Ei.

Ps. 2, 7 Domnul a zis către mine: „Fiul Meu ești tu, Eu astăzi te-am născut!”:

O tradiție de interpretare care corespunde folosirii acestui verset de către Apostolul Pavel în Faptele Ap. 13, 33 – vede aici o profeție a Învierii lui Hristos. Prin Înviere, firea umană a Mântuitorului este pătrunsă, in mod deplin, de slava dumnezeiască, pe care firea Sa divină o poseda mai înainte de veci. Astfel, umanitatea Sa, după Înviere, „se naște oarecum sau intră in condiția ei definitivă de fire îndumnezeită.

Alți Părinți (Origen, Sf. Grigorie de Nyssa, Teodoret, Sf. Chiril) consideră că versetul este reprezentativ pentru nașterea Mântuitorului: „Zicând: Fiul Meu ești tu, arată nașterea Fiului mai înainte de veci, fiindcă pururea era Fiu. Iar nașterea cea după trup a exprimat-o prin cuvintele: Eu astăzi te-am născut, pentru că astăzi arată timpul”.

din cartea: Psaltirea Sfântului Prooroc David; tradusă și comentată în Sfântul Munte Athos ediția 2

Distribuie