Pocăința și spovedania sunt crucea pe care creștinul o poartă spre îndreptățire și mântuire. Ele sunt mărturisirea văzută a credinței sale.
Dar Domnul ne avertizează: „Căci cel ce se va rușina de Mine și de cuvintele Mele, în neamul acesta desfrânat și păcătos, și Fiul Omului Se va rușina de el, când va veni întru slava Tatălui Său” (Marcu 8, 38 ). Cu alte cuvinte, cel care se rușinează să-L primească pe Hristos ca Răstignit și Mântuitor și se rușinează să primească vestirea Crucii, să recunoască Evanghelia Sa ca puterea lui Dumnezeu spre mântuirea fiecăruia care crede ( Romani 1, 16 ), de acela Se va rușina și Hristos în ziua mare a celei de-a doua veniri a Sa.
Este un lucru pe care ni-l spune și în alte lucruri din învățătura Sa: „Oricine va marturisi pentru Mine înaintea oamenilor, mărturisi-voi și Eu pentru el înainta Tatălui Meu, Care este în ceruri” ( Matei 10, 32-33 ).
Cuvintele lui Hristos pe care le-am citit mai sus îi arată pe deplin creștinului că, fiind membru viu al Trupului Său, recunoașterea lui Hristos și luarea Crucii Sale în vreme ce lumea întreagă zace sub puterea celui rău (1 Ioan 5, 19 ) conține și rușine. Aceasta nu este lucru ușor, dar lucrează puternic și ne aduce mântuirea veșnică.
Prin darul spovedaniei, Dumnezeu îl cinstește pe el ca pe unul la fel cu Sine. Dacă omul se leapădă de El, atunci și Dumnezeu Se leapădă de om.
Oricât de dur ar suna această judecată, ea este, în același timp, și foarte ușoară. Dumnezeu e Stăpân peste toate, în vreme ce omul e doar o slugă. Ea e dură pentru a naște în noi frica de Dumnezeu, care ne ferește de rușinea ultimă a condamnării și de pierderea vieții veșnice. Ea este ușoară, pentru a ne acoperi de rușine în fața marelui dar al mântuirii Sale.
Dacă nu ne privim vrednici de un asemenea dar, atunci datoria noastră este să ne dovedim vrednici de această cinste prin recunoștință. Rușinea și necinstirea pe care omul ia asupra sa prin purtarea Crucii lui Hristos îi dăruiesc cinstirea ce vine de la Hristos. Rușinea se preschimbă în harul de a deveni fii și în puterea ce ne dă viață veșnică în Împărăția Tatălui, lângă îngerii Săi.