Cuvânt de folos

Cuvintele sunt cărările faptelor

Sâmbăta cea Mare din Săptămâna Patimilor

sâmbăta mare
Distribuie

În Sâmbăta cea Mare din Săptămâna Patimilor se face pomenire de îngroparea Mântuitorului Iisus Hristos și pogorârea în iad.

Iosif cel din Arimateea, ucenic in ascuns al lui Iisus, e cuprins de jale mare si se mahni foarte tare. Se duse la Pilat si incepu a se ruga, zicand asa: "Pontianule Pilate, / Da-mi pe mortul cel urat / si de lume ocarat. / Si Pilat lui i l-a dat, / El s-a dus de l-a-ngropat. / Luand o panza frumoasa, intr-insa l-a-nvaluit / Si cu miruri l-a gatit. / Mormantul a fost pecetluit si de ostasi pazit".


Domnul doarme în mormânt cu trupul; însă cu duhul S-a pogorât la iad, propovăduind mântuirea sufletelor ce se aflau acolo. Nici unul din sfinții Vechiului Testament nu era în Rai, deși ei petreceau în credința mângâietoare că vor fi aduși acolo îndată ce va veni pe pământ Cel Făgăduit, prin credința în care trăiau ei. Înaintemergătorul a propovăduit și acolo venirea Lui; iar când S-a pogorât Domnul, toți cei care crezuseră s-au alipit de Dânsul și au fost suiți de El la Rai. Însă și acest Rai este doar o cămară de trecere spre Raiul cel adevărat, care se va descoperi după Învierea și Judecata cea de obște. Deși toți sfinții Noului Legământ trăiesc în el starea de fericire, ei așteaptă o fericire mai desăvârșită în veacul cel viitor, într-un cer nou și un pământ nou, când va fi Dumnezeu totul în toate.

Distribuie