Când eram necăsătorit discutam problemele mele cu Starețul Paisie, iar el îmi dădea sfaturile cele mai potrivite. Starețul spunea:
„Este bine ca omul să se căsătorească la o vârstă relativ mică. Atunci lucrul se săvârșește mult mai firesc. Se potrivesc ușor unul cu altul. Vedeți, perechile care s-au căsătorit la o vârstă mică, păstrează până la bătrânețe, în legătura lor, o simplitate copilărească. Același lucru îl poate observa cineva și la monahii care au venit de mici in Sfântul Munte. Este corect proverbul care zice: „Sau de mic căsătorește-te, sau de mic călugărește-te”.
„Pe măsură ce omul se mărește, începe să lucreze din ce în ce mai mult rațiunea și pe toate le cercetează, pe toate le măsoară. I se consolidează caracterul și cu greu se mai potrivește cu altul.
Pentru a se căsători cineva la treizeci de ani, trebuie ca treizeci ca să-l împingă din spate; când ajunge la patruzeci, este nevoie de… șaizeci să-l împingă. Este greu să ia hotărârea de a intra în jug. Și tu te-ai obișnuit acum să fii rebel. Faci precum fac caii sălbatici atunci când vor să le pună căpăstru. Se scutură, dau cu copita, și… aleargă departe.
Atanasie Rakovalis; Părintele Paisie mi-a spus…