Sfântul Emilian, mărturisitorul lui Hristos, a trăit pe vremea împărăției lui Leon Armeanul, luptătorul împotriva icoanelor, și fiind el episcop al Cizicului, de multe ori a fost silit să se lepede de închinarea cinstitelor și sfintelor icoane, dar nu s-a supus, ci petrecea neclintit întru isprăvile Sfinților Părinți. Pentru aceea a suferit multe chinuri și surghiunii de la eretici și pe toate le răbda cu bucurie, având nădejdea că pentru necazurile cele vremelnice va dobândi bunătățile cele veșnice.
Cuviosul Nostru Parinte Emilian Mărturisitorul a fost mai intâi călugăr la Mănăstirea ridicată de Sfântul Tarasie (cf. 25 februarie), unde se remarca prin virtuțile sale. La un timp, prietenii și frați ai săi întru asceză, Sfântul Mihail Mărturisitorul, episcopul Sinadelor (cf. 23 mai), și Sfântul Teofilact Mărturisitorul, episcopul Nicomidiei (cf. 8 martie), el fusese la rândul său ridicat la rangul de episcop și succeda Mitropolitului Cizicului, Nicolae (după 788). Se arăta drept un credincios econom al harului dumnezeiesc și se distinse atat prin milostenia sa cât și prin blândețea deprinderilor sale.
Cu ocazia conrferintei despre inchinarea la Sfintele Icoane, convocată la palat de către împăratul Leon al V-lea Armeanul (813-820), în 815, Sfântul Emilian Mărturisitorul îl interpela pe suveranul eretic și îi spuse că dacă problema dogmelor era de ordin stric ecleziastic, ea trebuia să fie rezolvată la biserică și nu în fața autoritaților civile. În urma acestei curajoase mărturii de credință, el a fost exilat astfel, prin grele pătimiri și prin rele chinuri fiind strâmtorat, a adormit întru Domnul în surghiun și s-a încoronat cu cununa mărturisirii.
Troparul Sfântului Ierarh Emilian Mărturisitorul, Episcopul Cizicului, glasul al 4-lea: Îndreptător credinţei şi chip blândeţilor, învăţător înfrânării te-a arătat pe tine turmei tale adevărul lucrurilor. Pentru aceasta ai câştigat cu smerenia cele înalte, cu sărăcia cele bogate. Părinte Ierarhe Emilian, roagă pe Hristos Dumnezeu ca să mântuiască sufletele noastre.