Sfinții zilei din calendarul ortodox. Sinaxar 13 iulie: Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil; Sfânta Muceniță Golinduh din Persia; Sfântul Cuvios Ștefan Savaitul și Sfânta Cuvioasă Sara. Despre viețile lor pe scurt puteți citi în continuare…
În luna iulie, în ziua a treisprezecea, pomenim Soborul Sfântului Arhanghel Gavriil
Pe binevestitorul mîntuirii noastre, pe marele slujitor al lui Dumnezeu, pe trimisul cel purtător de bucurie la Preacurata Fecioară Maria, pe Arhanghelul Gavriil, se cuvine să-l lăudăm cu cîntări. Această sărbătoare se prăznuiește de două ori; întîiul sobor al acestuia se prăznuiește a doua zi după Buna Vestire a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, adică la 21 martie, iar acum, cu același sobor al lui se înnoiește Sfînta Biserică și iarăși se pomenesc arătările lui cele minunate care s-au făcut prin dumnezeiasca poruncă.
Acesta l-a învățat pe Moise în pustie scrierea cărților, spunîndu-i lui începutul facerii lumii, zidirea lui Adam – omul cel dintîi, viața aceluia și a celor ce au fost după dînsul. L-a învățat a scrie despre neamurile cele de mai înainte, despre potop și despre despărțirea neamurilor. L-a mai povățuit pe el să înțeleagă rînduiala corpurilor cerești, stihiile, aritmetica, geometria și toată înțelepciunea. Acesta a tălmăcit Proorocului Daniil vedeniile cele minunate, care erau să fie mai pe urmă pentru împărați și împărății, și care se închipuiau prin diferite fiare. I-a mai spus lui despre eliberarea poporului lui Dumnezeu din robia Babilonului și despre vremea venirii celei dintîi în lume a lui Hristos, prin întruparea cea din Preasfînta Fecioară.
Acesta s-a arătat sfintei și dreptei Ana, care se tînguia pentru nerodirea sa între pomii cei din grădină și cu lacrimi se ruga lui Dumnezeu, și a zis către dînsa: „Ano, Ano, rugăciunile și suspi-nurile tale au străbătut norii și s-au auzit, iar lacrimile tale s-au suit înaintea lui Dumnezeu. Deci, vei zămisli și vei naște pe fiica cea preaslăvită, prin care se vor binecuvînta toate semințiile pămîntului. Numele ei va fi Maria și prin ea se va da mîntuirea lumii”. Asemenea s-a arătat Sfîntului și dreptului Ioachim, care postea în pustie. Sfîntul Arhanghel Gavriil, arătîndu-se și acestuia, i-a spus același lucru ca și Sfintei Ana, că vor naște pe fiica cea mai aleasă din veci, adică pe Maica lui Mesia, Care avea să vină spre mîntuirea neamului omenesc.
Sfîntul Arhanghel Gavriil a fost păzitorul Preasfintei Fecioare Maria cînd se afla în biserică. El o hrănea, aducîndu-i hrana cea de toate zilele. Tot el s-a arătat Sfîntului Zaharia arhiereul, stînd de-a dreapta lui în timpul cădirii altarului, și i-a binevestit dezlegarea nerodirii Elisabetei, femeia lui cea îmbătrînită de zile multe, și nașterea Sfîntului Ioan Înaintemergătorul Domnului, și a legat cu amuțire limba celuia ce nu credea, pînă la vremea împlinirii cuvintelor sale.
Acest înaintestătător al Domnului, trimițîndu-se de Dumnezeu în Nazaret, a stat înaintea Preasfintei Fecioare, care era logodită cu bătrînul Iosif, și i-a binevestit ei zămislirea Fiului lui Dumnezeu, prin umbrirea și lucrarea Sfîntului Duh. Acesta i s-a arătat și lui Iosif în vis, încredințîndu-l despre Fecioara cea neispitită de nuntă, cum că ce s-a zămislit într-însa este de la Duhul Sfînt.
Cînd S-a născut Domnul nostru Iisus Hristos în Betleem, Gavriil, acest înger al Domnului, s-a arătat noaptea păstorilor care păzeau turmele împrejurul Betleemului, și le-a zis: Vă binevestesc o bucurie mare, căci astăzi s-a născut Mîntuitorul lumii! Apoi îndată au cîntat cu mulțimea oștilor cerești: Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pămînt pace; între oameni, bunăvoire! Despre acest înger se mai povestește că s-a arătat Mîntuitorului Hristos, mai înainte de patima Lui cea de bună voie, pe cînd se ruga în grădină. Numele acesta de Gavriil se tîlcuiește puterea lui Dumnezeu; de aceea și Gavriil, arătîndu-i-se Domnului nostru Iisus Hristos, Îl întărea, ca cel ce are pe lîngă alte slujiri ale sale și aceasta: a întări pe cei ce sînt în nevoințe.
Deci și Domnul nostru, fiind în nevoințe și rugîndu-se mai fierbinte, avea trebuință de întărire. Acest înger s-a arătat femeilor mironosițe șezînd pe piatra mormîntului și spunîndu-le despre Învierea cea din mormînt a lui Hristos; pentru că cel ce a fost binevestitor al zămislirii și al Nașterii Domnului, tot acela s-a arătat și vestitor al Învierii Lui. Acesta, arătîndu-se și Preasfintei Născătoare de Dumnezeu pe cînd se ruga în Muntele Eleonului, i-a spus despre apropierea cinstitei ei adormiri și de mutarea ei de la cele pămîntești la cele cerești; și, ca încredințare, i-a dat ei o stîlpare purtătoare de lumină.
Aceste multe arătări ale Arhanghelului Gavriil, povestite atît din Legea cea veche cît și din cea nouă, pomenindu-le Sfînta noastră Biserică și știind mijlocirea cea neîncetată a acestuia către Dumnezeu pentru neamul omenesc, acum îi aduce prăznuire sobornicească. Iar aceasta o face ca poporul lui Dumnezeu să se deștepte spre osîrdie, ca totdeauna să alerge cu căldură spre apărarea și ajutorul mijlocitorului cel atît de mare și binefăcătorul neamului omenesc, ca să ia, cu rugăciunile lui, iertare de păcate de la Domnul nostru Iisus Hristos, Mîntuitorul lumii.
Notă – Despre Sfîntul Arhanghel Gavriil, vezi cuvîntul mai pe larg în 26 ale lunii martie, în care zi se săvîrșește întîiul lui sobor. Dar pentru care pricină s-a așezat acest al doilea sobor? De aceasta nu se știe, negăsindu-se nimic în scripturile vechi bisericești. Se pare însă că atunci cînd în Constantinopol și în celelalte țări grecești s-au zidit biserici prin diferite locuri în numele acestui Sfînt Arhanghel, tot de atunci și prăznuirea soborului său cel pus la 40 de zile după Buna Vestire, s-a mutat la această zi a lunii, deoarece atunci vremea marelui post oprește prăznuirea cea cu dezlegare la toate; iar acum se poate să se săvîrșească aceasta mai cu libertate. Precum și pomenirea Sfîntului Ioan Gură de Aur, care a murit în 14 zile ale lunii septembrie, în ziua Înălțării Cinstitei Cruci, pentru praznicul și postul ce se ține în acea zi, s-a mutat la 13 ale lunii noiembrie.
Tot în această zi, pomenim pe Sfânta Muceniță Golinduh din Persia
Această sfântă era din Persia și locuia cu un bărbat ce era mai mare peste fermecători, pe vremea lui Hosroie, împăratul perșilor, și a lui Mavrichie, împăratul românilor. Aceasta în vedenie a văzut pe îngerul lui Dumnezeu, care i-a arătat un loc întunecat și plin de foc, în care a văzut pe strămoșii ei care fuseseră închinători de idoli. I s-a arătat încă și alt loc luminos, în care se veseleau și cei care slujiseră lui Hristos. Deci voind și ea să intre în locul cel plin de lumină, a fost oprită de către un înger, care i-a spus că în locul acela necredincioșii nu pot să intre. Îndată după vedenia aceea, fericită a crezut în Hristos și s-a botezat, numindu-se Măria. Pentru pricina aceasta a fost osândită atât de bărbatul său, cât și de împărat. Și fiind trimisă la cetățuia Litei și trăind 18 ani în închisoare și nevrând a se supune poruncii, a fost aruncată într-o groapă, în care locuia un balaur mare. Și zăcând acolo 4 luni, a îmblânzit în așa chip pe balaur, încât se culcă și se odihnea deasupra lui. Luat-a și dar de la Dumnezeu să nu mai gândească de foame. Fiind scoasă de acolo, a fost dată pe seama feciorului lui Hosroie, ca să o cerceteze, și a fost supusă la nenumărate chinuri din care a fost izbăvită în chip minunat. Iar ei părându-i rău că nu a pătimit, îngerul a ridicat asupra ei sabia și a lovit-o peste grumaji; și i s-a părut că a tăiat-o, și că a dat sânge din care i s-au înroșit hainele ce purta, care făceau multe tămăduiri. Iar sfânta a mers la Ierusalim și închinându-se la sfintele locuri, a cunoscut de la Dumnezeu osebirea credinței Bisericii Ortodoxe, și a celorlalte eresuri. Și mergând în Constantinopol a intrat într-un mormânt mic, și a lăsat acolo cele putrede și trecătoare și s-a mutat către Dumnezeu.
Tot în această zi, pomenim pe Sfântul Cuvios Ștefan Savaitul
Viața Cuviosului Ștefan nu am aflat-o scrisă nicăieri, însă sîntem încredințați, din slujba lui scrisă în Minei, că s-a făcut monah din tînăra lui vîrstă și cu faptele lui cele bune a strălucit ca o rază în adunările monahicești, păzindu-și curăția trupului său. Și prin dorirea cea mare, urmînd purtătorului de Dumnezeu Sava, s-a făcut ucenic al său. Astfel, după moartea aceluia, s-a făcut următor ales și, cercînd adîncul înțelepciunii, s-a nevoit împotriva hulitorilor eretici.
Acest Sfânt Ștefan era văr primar cu Sfântul Ioan Damaschinul. El bine s-a nevoit întru monahiceștile lupte în Mânăstirea Sfântului Sava cel Sfințit, pentru care s-a și numit «Savaitul».
El a fost un mare următor și propovăduitor al vieții Sfântului Sava și o făclie luminoasă tuturor monahilor din Palestina.
El s-a odihnit în Domnul la anul 794, întru al șaizeci și nouălea an al vieții sale.
Tot în această zi, pomenim pe Sfânta Cuvioasă Sara
Tânără fecioară fiind, Sara s-a retras întru pustniceștile nevoințe, luptându-se monahicește timp de șaizeci de ani pe malurile râului Nil, nu departe de Alexandria.
Prin exemplul vieții ei ea a atras multe femei la viața monahală. Ea s-a odihnit în Domnul la anul 370.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.