Sfinții zilei din calendarul ortodox. Sinaxar 25 decembrie: Nașterea cea după trup a Domnului Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos.
În această lună, în ziua douăzeci și cinci, prăznuim Nașterea cea după trup a Domnului Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos
Iar când a venit plinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Său (Galateni 4:4) să mântuiască neamul omenesc. Iar când s-au împlinit nouă luni de la Bunăvestirea adusă de Arhanghelul Gavriil Sfintei Fecioare Maria la Nazaret, când i-a zis: Bucură-te, ceea ce ești plină de har. . . iată, vei lua în pântece și vei naște Fiu (Luca 1:28, 31), atunci a ieșit și de la împăratul August porunca să se facă recensământul în tot imperiul, spre a se putea încasa taxele.
Conform acestei porunci, fiecare trebuia să meargă și să se înscrie în cetatea lui. De aceea au mers la Betleem Dreptul Iosif și cu Fecioara Maria, Betleemul fiind orașul lui David, iar ei fiind amândoi din seminția lui David.
Dar cum în acel mic oraș se strânseseră pentru înscriere mulțime de popor, losif și Maria nu au putut afla acolo o gazdă la care să tragă, și de aceea au intrat într-o mică peșteră pe care păstorii din împrejurimi o foloseau ca staul pentru animale, în acea mică peșteră, în noaptea dinspre sâmbăta spre Duminică, 25 decembrie, Preasfânta Fecioară Maria a dat naștere Domnului și Dumnezeului nostru lisus Hristos, Fiul ei.
Ea L-a născut pe Domnul fără durerile firești nașterii femeilor, așa cum și de la Duhul Sfânt îl zămislise. De aceea ea L-a înfășat cu mâinile ei, I s-a închinat Lui ca lui Dumnezeu, și L-a așezat în iesle. Atunci Dreptul losif s-a apropiat și el și s-a închinat Domnului Dumnezeu, Pruncul Hristos lisus, Cel născut din pântecele preacurat al Fecioarei Maria.
Atunci au venit și păstorii din împrejurimi, cei vestiți de Nașterea lui Mesia de către un înger al Domnului. El i-a călăuzit, iar ei au intrat în peșteră și au căzut la pământ închinându-se Domnului Dumnezeu, lisus Hristos Pruncul Nou Născut. Atunci au auzit păstorii cântarea corurilor îngerești Slavă întru cei de sus și pe pământ pace, între oameni bunăvoire! (Luca 2:14).
Atunci au sosit și Cei trei Crai de la Răsărit, călăuziți de minunata Stea, purtând cu ei împărătești daruri: aur, smirnă și tămâie. Ei s-au închinat Pruncului ca Unui împărat al împăraților Căruia i-au adus darurile lor bogate (Matei 2).
Astfel a intrat în lume Acela a Cărui venire a fost vestită mai înainte de proroci, și Care S-a născut așa cum s-a prorocit despre dânsul: din Precurata Fecioară, în cetatea Beleemului ludeei, din seminția lui David după trup, și la vremea când rege în Ierusalim nu va fi din neamul lui Iuda ci va fi un rege de neam străin, acela fiind Irod.
După multe tipuri și preînchipuiri, vestitori, heralzi, proroci și drepți, înțelepți și împărați, care au vestit venirea Lui de-a lungul a sute de ani, la urmă a venit și El, Domnul lumii și împăratul împăraților, spre a săvârși lucrarea de mântuire a omenirii, care nu a putut fi săvârșită de robii Lui. A Lui este veșnica slavă în veci, Amin.
Despre Nașterea Domnului nostru Iisus Hristos pe larg, puteți citi aici.
Tot în această zi, pomenirea închinării magilor
În vremurile de demult, era într-o țară din Răsărit un prezicător numit Valaam, care a prezis multe și a spus și acestea: „Va răsări o stea din Iacob și va zdrobi căpeteniile Moabului”. Prezicerea aceasta a fost lăsată moștenire celorlalți prezicători și ei au făcut-o cunoscută și împăraților din Răsărit. Și așa a ajuns prezicerea și la acești trei magi, care se uitau pe cer să vadă o astfel de stea. Ei, ca oameni învățați și cunoscători de stele, când au văzut pe cer că o stea nu merge ca celelalte stele de la răsărit la apus, ci de la miazănoapte la miazăzi, au cunoscut că această stea arată nașterea unui mare împărat. Și au mers după stea până la Ierusalim și au întrebat: „Unde este Împăratul iudeilor, Cel ce S-a născut, că am văzut steaua Lui și am venit să ne închinăm Lui?”. Și auzind împăratul Irod s-a tulburat. A chemat în ascuns pe magi și le-a spus:
„Duceți-vă și cercetați cu de-amănuntul despre Prunc; dacă îl veți găsi, vestiți-mă, ca să mă duc și eu să mă închin Lui”. Spunea aceasta ca să afle unde este și să-L omoare. Apoi a chemat pe cărturari și i-a întrebat: „Unde spune Scriptura că Se va naște Hristos?”. Ei i-au spus: „în Betleemul Iudeii!”. De la Irod magii au plecat și iată steaua pe care o văzuseră în răsărit mergea înaintea lor și a stat deasupra locului unde era Pruncul. Și intrând au găsit pe Hristos Domnul. Au căzut în genunchi, I s-au închinat și i-au adus daruri: aur, smirnă și tămâie. La porunca îngerului nu s-au mai dus la Irod, ci s-au întors în țara lor pe altă cale. Irod, văzând că a fost amăgit de magi, s-a mâniat foarte și a trimis oștile lui ca să omoare pe copiii din Betleem de la doi ani în jos. Pentru aceasta a fost trimis înger de la Dumnezeu și a spus lui Iosif: „Scoală-te, ia Pruncul și pe Mama Lui și fugi în Egipt”. Și Iosif a făcut așa. A luat Pruncul și pe Mama Lui și s-a dus în Egipt.
Celui născut în peșteră slavă I se cuvine în vecii vecilor. Amin.