Sfinții zilei din calendarul ortodox. Sinaxar 8 februarie: Sfântul și Marele Mucenic Teodor Stratilat; Sfântul Proroc Zaharia și Sfintele Mucenițe Marta și Maria și fratele lor, Licarion. Despre viețile lor pe scurt, puteți citi în continuare…
În luna februarie, în ziua a opta, pomenim pe Sfântul și Marele Mucenic Teodor Stratilat
Acesta a trăit pe vremea împăratului Licinius (308-321), trăgându-se cu neamul din Evhaita. Și, fiind un general viteaz – numele de Stratilat arată că era un mare conducător de oaste –, împăratul îi încredințase cârmuirea cetății Heracleea, lângă Marea Neagră. Și întrecea Sfântul pe mulți, cu podoaba sufletului, cu frumusețea trupului și cu puterea cuvântului și mulți căutau să-l aibă prieten. Până și Licinius împăratul dorea să-l întâlnească, măcar că auzise că era creștin. Auzind însă că acest dregător al său, nu numai că s-a îndepărtat de cinstirea zeilor, dar dar se ostenea și cu propovăduirea credinței în Hristos, și îndeamnă, pe toți, să se lepede de închinarea idolilor, împăratul hotărî să-l cerceteze el însuși și, de nu se va întoarce, cu înfricoșătoare moarte să-l piardă.
A mers, deci, în Heracleea împăratul și, la cererea Sfântului Teodor, I-a dat acestuia îngăduința să ia idolii de aur acasă la el, spre a-I cinsti, după datină. Dar, ducându-I acasă, Sfântul a sfărâmat idolii în bucăți și I-a împărțit la săraci. Iar dacă s-a făcut ziuă, Maxențiu sutașul a spus împăratului, că a văzut capul de aur al zeiței celei mari, Artemida – zeiță care fusese dată în ajun Sfântului Teodor –, și că acum era purtat de un sărac. Și acesta, fiind întrebat, a mărturisit că, de la Teodor Stratilat l-a primit. Și împăratul, auzind, de o faptă ca aceasta, a rămas mut de mânie. Deci, poruncind slujitorilor, Sfântul a fost prins și adus înaintea sa. Și, mărturisind el ca toate cele spuse de sutaș sunt adevărate, Sfântul a fost osândit la chinuri grele. Și a îndurat Sfântul Teodor, cu credință și cu bărbăție, toate chinurile; și pătimind, neîncetat propovăduia credința în Hristos. Deci, împăratul, văzând că nu poate să-l întoarcă la zadarnica cinstire a idolilor, a poruncit să I se taie capul și, astfel, s-a săvârșit în ziua de 8 februarie. Iar sfintele lui moaște au fost îngropate în cetatea de naștere, Evhaita, care mai apoi s-a numit Theodoropol, în cinstea Sfântului.
Peste multă vreme, în anul 1260, ele au fost duse la Veneția, unde se află și astăzi. Tot în Veneția se află și o statuie a Sfântului Teodor, așezată pe un stâlp, din vestita piață a Sfântului Marcu.
Viața pe larga a Sfântului Mucenic Teodor, o puteți citi aici.
Tot în această zi, pomenim pe Sfântul Proroc Zaharia
Zaharia se tîlcuiește pomenire a lui Dumnezeu. El era din neamul lui Israil și din seminția lui Levi, fiu al lui Varahie și s-a născut în Galaad. A venit din pămîntul haldeilor, fiind bătrîn, și, cînd se afla acolo, a proorocit multe poporului israelitean și a făcut multe semne, spre dovadă. Acesta a zis lui Iosedec că va naște un fiu și că va fi preot al Domnului în Ierusalim. El a binecuvîntat și pe Salatiil, pentru fiul său, zicîndu-i: Vei naște fiu și-i vei da numele Zorobabel. În vremea lui Chir, împăratul perșilor, i-a dat semn despre Cris, împăratul lidenilor. El a proorocit încă și despre prădarea Ierusalimului, despre sfîrșitul lui și despre începutul și sfîrșitul neamurilor. Apoi despre surparea templului, pînă în sfîrșit și despre încetarea proorocilor, a preoților iudei, a sîmbetelor și pentru îndoita judecată. În sfîrșit, mai proorocind și multe altele, a adormit în pace, la adînci bătrîneți.
Tot în această zi, pomenim pe Sfintele Mucenițe Marta și Maria și fratele lor, Licarion
Sfintele Mucenițe fecioare Marta și Maria și fratele lor Licarion au trăit în părțile Asiei, în vremurile în care Biserica lui Hristos era prigonită de împărații și de boierii păgâni, închinători la idoli. Ele erau surori de mamă și ardeau de dragoste pentru Hristos în dreapta credință, asemănându-se surorilor din Evanghelie, Marta și Maria, și având pe fratele lor Licarion ca pe un al doilea Lazăr. Marta și Maria petreceau în feciorie, slujind lui Hristos, și doreau să moară pentru El.
Odată, s-a întâmplat păgânului voievod a merge pe lângă casa lor și Marta, deschizând ușa, a strigat cu sora sa către voievod: „Suntem creștine”. Dar voievodul cu slugile nu băgau de seamă și treceau înainte, iar ele au strigat iarăși în urma voievodului: „Suntem creștine” Iar voievodul le-a răspuns: „Vă iert pentru tinerețile voastre, căci nu vreau să vă ucid”.
Sfânta Marta a zis: „O, voievodule, moartea mucenicească nu este moarte, ci viață”. Voievodul, auzind acestea, s-a mâniat foarte și a poruncit s-o prindă. Apoi a ieșit și Sfânta Maria și a zis către voievod: „Cele ce a grăit sora mea și eu le mărturisesc”. Apoi a ieșit după surori acel copil, anume Licarion și a strigat: „Precum au zis Marta și Maria, asemenea și eu grăiesc: sunt creștin”. Atunci voievodul a poruncit să-i spânzure pe cruci, pe toți trei. Iar maica lor sta și le zicea: „Mântuiți-vă, scumpii mei fii, și primiți cununa de la Hristos”. Maria, care era spânzurată pe cruce, a zis: „Mântuită să fii și tu, maica noastră, cu rodul pântecelui tău, că ne-ai adus lui Hristos”. Si un ostaș a străpuns cu sabia pe Marta, pe Maria și pe Licarion, fiind pe cruce, și toți trei și-au dat duhul în mâinile Domnului.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește. Amin.