Distribuie

Sfinții zilei din calendarul ortodox. Sinaxar 9 august: Sfântul Apostol Matia; Sfinții 10 Mucenici care au pătimit pentru icoana lui Hristos: Iulian, Marchian, Ioan, Iacov, Alexie, Dimitrie, Fotie, Petru, Leontie și Maria Patrichia și Sfântul Mucenic Antonin. Despre viețile lor pe scurt puteți citi în continuare…

În luna august, în ziua a noua, pomenim pe Sfântul Apostol Matia

Acesta a fost unul din cei șaptezeci de Apostoli ai Domnului Hristos, care s-a numărat cu cei unsprezece Sfinți Apostoli, în locul lui Iuda Iscarioteanul. Lucrul s-a făcut astfel: după patima cea de bunăvoie și după Învierea și Înălțarea la cer a Domnului nostru Iisus Hristos, ceata celor doisprezece, fiind neîmplinită, Sfântul Petru, cel mai în vârstă dintre Apostoli, stând în mijlocul Bisericii, a ținut cuvânt despre aceasta, că se cuvine adică, a se împlini locul lui Iuda, care a căzut și a pierit, încât ceata cea de doisprezece Apostoli să rămână întreagă și neschimbată, ca martorii cei aleși ai lui Hristos, de la Botezul Domnului, până la Învierea lui din morți. Deci, au pus înainte de doi: pe Iosif, numit și Varsava, și pe Matia. Și, rugându-se, au tras sorții și aceștia au căzut pe Matia și a fost numărat cu cei unsprezece Apostoli. Această alegere s-a întărit curând, prin trimiterea asupra lui a Duhului Sfânt, în chip de limbi de foc, precum a stat și peste ceilalți Sfinți Apostoli.

Despre viața Sfântului Apostol Matia nu știm aproape nimic, decât că și-a închinat-o propovăduirii Evangheliei. După o veche tradiție a Bisericii, el a predicat cuvântul Domnului în Etiopia, unde, fiind cumplit chinuit de păgâni, a fost ucis cu pietre și așa și-a dat sufletul lui Dumnezeu.

Tot în această zi, pomenim pe Sfinții 10 Mucenici care au pătimit pentru icoana lui Hristos: Iulian, Marchian, Ioan, Iacov, Alexie, Dimitrie, Fotie, Petru, Leontie și Maria Patrichia

Luând sceptrul stăpânirii grecești împăratul Leon, cel cu nume de fiară, care se mai numea și Conon, de neam isaurian, a ridicat prigonire asupra Bisericii lui Dumnezeu, scornind un nou eres împotriva icoanelor, numind sfintele icoane idoli, iar pe cei ce se închinau lor cu credință numindu-i închinători de idoli. Si a poruncit ca sfintele icoane de pretutindeni – din bisericile lui Dumnezeu, din toate casele și din locuințele omenești să fie lepădate, să fie sfărâmate și să li se dea foc sau să se arunce în apă; iar cei care nu se învoiau la păgânătatea lui, pe unii îi izgonea în surghiun îndepărtat, iar pe alții îi muncea și îi ucidea în multe feluri. Iar la început, pe preasfințitul Gherman, patriarhul Constantinopolului, care se împotrivea, l-a izgonit de pe scaun cu necinste și cu bătăi, iar în locul lui a ridica! pe un oarecare Anastasie, eretic de un gând cu el.

In acea vreme mulți dreptcredincioși stând împotriva răutății ereticești, se tăceau mucenici, precum au fosg și acești sfinți de care vorbim și a căror pătimire s-a început astfel: In Constantinopol era o poartă oarecare ce se numea ”Poarta de Aramă”, zidită în zilele marelui Constantin. Deasupra acelei porți era chipul Mântuitorului de aramă, stând de mulți ani acolo. Pe acel chip, împăratul și patriarhul au poruncit să-l dea jos. Deci rău credincioșii vrând să-l surpe, au pus o scară pe care s-a suit un ostaș, cu dregătoria spătar. Iar poporul care se adunase acolo, bărbați și femei, văzând aceea, s-au pornit cu râvnă după dreapta credință și, apucând scara cu ostașul care era pe dânsa, au aruncat-o jos, iar pe ostașul acela l-au dat morții.

De acel lucru aflând împăratul, a scos fără de veste ostași înarmați cu săbii asupra poporului cel dreptcredincios și au tăiat pe mulți de parte bărbătească și femeiască, bătrâni și tineri, al căror număr numai singur Domnul îl știe; iar pe cei mai mari i-au prins vii. Si erau numele lor acestea: Iulian, Marchian, Ioan, Iacov, Alexie, Dimitrie, Foca, Petru și Leontie. Pe aceștia bătându-i cu toiege tără de cruțare, i-au aruncat în temniță. Și au fost ținuți sfinții în legături și bătuți cumplit până la optzeci de zile; căci fiecăruia dintr-înșii i se dădea câte cinci sute de lovituri în fiecare zi. Iar ei, întărindu-se cu puterea lui Hristos, răbdau cu vitejie, neslăbind cu trupurile. Iar tiranul, văzând acest lucru, a poruncit să le ardă fețele cu fiare arse, apoi să-i scęată în ulițe și să-i ucidă cu sabia. Astfel și-au sfârșit ei pătimirea. Incă și una din femeile cele slăvite, anume Maria patriciana, a fost tăiată odată cu ei, pentru dreptcredincioasa cinstire a sfintelor icoane, și trupurile lor au fost aruncate în adâncul mării.

Iar când acești sfinți mucenici au fost prinși pentru chinuri, atunci a fost prinsă și cuvioasa Teodosia monahia, ca una care avea aceeași vină, adică luase parte la dărâmarea scării împreună cu ceilalți. Ea a luat cunună mucenicească mai înainte de acești sfinți și pomenirea ei se cinstește la 29 mai, unde s-a pus și viața ei. Și toți câți au pătimit pentru acea cinstită icoană a Mântuitorului, au stat împreună înaintea Stăpânului Hristos, Dumnezeul nostru, Căruia I se cuvine slava în veci. Amin.

Tot în această zi, pomenim pe Sfântul Mucenic Antonin

Acest mucenic a fost cetățean al Alexandriei. Adus înaintea stăpânitorului păgân, el și-a mărturisit cu libertate credința lui. El a fost torturat, biciuit și sfâșiat cu tăișuri ascuțite, dar nu s-a lepădat de Hristos.

El a fost atunci aruncat în foc și cu toate acestea a grăit poporului care stătea de față din mijlocul flăcărilor: „Fraților, nu fiți sclavii trupului, ci mai degrabă grijiți-vă de suflet, care vă este dat de Dumnezeu și îi este înrudit Lui și puterilor cerești!”

Așa și-a dat sufletul în mâinile Tatălui acest Sfânt mucenic: povățuind poporul din mijlocul morții lui.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluiește-ne și ne mântuiește pe noi. Amin.

Distribuie

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *