Unde a avut loc întemeierea Bisericii creștine și de unde oare s-a răspândit lumina creștinismului în toată lumea?
Prima Biserică creștinească s-a întemeiat și format de însuși Domnul nostru Iisus Hristos în Ierusalim. Biserica aceasta a fost ridicată apoi, rând pe rând și întărită de Sfinții Apostoli.
Apostolii, învățați și edificați dumnezeiește de Mântuitorul și apoi întăriți de Duhul Sfânt, pogorât în chip de limbi de foc peste dânșii, au edificat pretutindeni pe cei ce credeau în Hristos prin propovăduirea și minunile ce se făceau de Dumnezeu printr-înșii, într-un edificiu măreț crescând, ce formează Sfânta Biserică a lui Dumnezeu.
Despre istoria întemeierii Bisericii din Ierusalim, ne relatează Sfântul Evanghelist Luca în „Faptele Apostolilor” precum și celelalte epistole Apostolești.
Acolo în Ierusalim, s-a arătat Iisus după învierea Sa, pentru a încredința pe cei ce crezuseră într-însul.
Acolo în Ierusalim, s-a arătat Mariei Magdalenei, celorlalte mironosițe, la mai mult de 500 de frați deodată (1 Corinteni 15, 6 ), lui Iacob (1 Corinteni 15, 7 ), și noului Apostol ales de sus; lui Pavel.
În Ierusalim Sfinții Apostoli fac sobor împreună cu 120 de frați credincioși, pe care i-au invitat să aleagă doi candidați la locul vacant în Apostolie prin căderea lui Iuda Iscarioteanul. Soborul a propus pe Iosif Varnava și pe Matia. Apostulii toți s-au rugat la Dumnezeu și apoi aruncând sorț, a fost ales Matia.
În ziua de Rusalii s-au adăugat la Biserica din Ierusalim încă 3000 de suflete din cei ce veniseră la praznic și s-au botezat ( Faptele Apostolilor 2, 41 ).
După câteva zile Petru și Ioan, făcând o minune cu vindecarea slăbănogului care cerșea la ușa Bisericii, s-au mai adăugat la Biserica lui Hristos din Ierusalim încă vreo 5000 de suflete convertite la creștinism, care s-au și botezat în Hristos ( Faptele Apostolilor 3; 4 ).
În Ierusalim, conducătorii Bisericii creștine – Apostolii – sunt prigoniți, opriți a propovădui, bătuți și întemnițați, însă Dumnezeu îi scoate și ei lucrează cu zel pentru edificarea și creșterea Bisericii creștine.
În Ierusalim Apostolii se rugau, predicau, psalmodiau și slujeau zilnic Sfânta Liturghie.
Aici, adunarea creștinilor devenise atât de lepădată de deșertăciunile veacului acestuia încât, mulți își vindeau toate averile și le puneau la picioarele Apostolilor ( Faptele Apostolilor 4, 34-37 ).
Aici, doi creștini fățarnici, Anania și soția lui Safira, pentru minciună sunt pedepsiți cu moarte de către însuși Preasfântul Dumnezeu ( Faptele Apostolilor 5, 1-12 ).
Acolo în Biserica (adunarea) credincioșilor creștini din Ierusalim, s-a născut cearta aceea care a determinat pe Apostoli să facă alt sobor, și să aleagă șapte bărbați vrednici pe care Apostolii i-au sfințit prin punerea mâinilor, făcându-i diaconi ( Faptele Apostolilor 6 ).
Acolo în Ierusalim, s-a distins între colaboratorii Apostolilor, Sfântul Arhidiacon Ștefan, care prin zelul său înflăcărat s-a învrednicit înaintea tuturor de cununa muceniciei ( Faptele Apostolilor 7, 55-60 ).
În Ierusalim au desfășurat o întinsă activitate, Iacob, Petru și Ioan care se socoteau a fi stâlpi ai Bisericii ( Galateni 2, 9 ).
În Ierusalim a fost condamnat la moarte Sfântul Apostol Iacob a lui Zevedeu și executat, tăindu-i-se capul ( Faptele Apostolilor 12, 2 ).
Tot prin activitatea și edificarea Bisericii a fost ucis în Ierusalim (62-63 după Hristos) și Iacob fratele (vărul) Domnului precum și alți conducători zeloși.
În sfârșit, după cum reiese din Dumnezeieștile Scripturi ale Noului Testament, Sfânta Tradiție și istoria trecutului Bisericii creștine, Biserica din Ierusalim a fost Izvorul și centrul tuturor celorlalte biserici din lume.
Biserica din Ierusalim a fost și este socotită cu adevărat mama tuturor celorlalte Biserici din lume (Biserica din Antiohia, Biserica Alexandriei, Biserica Romei și Biserica Constantinopolului).
Biserica din Ierusalim a fost și este socotită cu adevărat, maica tuturor celorlalte Biserici; precum Eva e prima mamă a tuturor oamenilor de pe pământ.
Din Biserica Ierusalimului s-a răspândit lumina creștinismului în toate părțile Palestinei și de acolo apoi în toată lumea.
Protos. Nicodim Măndiță, Vârtejul rătăcirilor
[…] spus că a chemat mai întâi neamul evreiesc și a întemeiat Biserica din Ierusalim. Dar mai era loc. Pentru cine? Pentru popoarele păgâne. Căci iată ce a spus dumnezeieștii […]
[…] vremea prigonirii Bisericii lui Dumnezeu, când ostașii lui Hristos își puneau sufletele pentru Domnul lor și când tot pământul se […]
[…] Hristos a dat putere Apostolilor Săi, și Apostolii, prin punerea mâinilor, au dat putere la episcopi și la preoți. Deci fără preot nu este mântuire, fără preot nu este iertare și dezlegare! Fără harul preoției și al arhieriei nu este Biserică, că zice Sfântul Ciprian: Fără arhierei, Biserica nu este Biserică, și fără preot, creștinul nu se poate numi creștin. […]
[…] trepte – diaconi, preoți și episcopi -, care și-au păstrat succesiunea apostolică de la întemeierea Bisericii, fiind hirotoniți de Apostoli prin punerea mâinilor pe capul lor. Ierarhia bisericească își […]