Mântuirea nu depinde de loc, ci de starea sufletească. În orice loc vă puteți mântui și în orice loc puteți pieri. Primul înger între îngeri a pierit. Apostolul (se înțelege: Iuda — n.n.) între apostoli, în prezența Domnului Însuși a pierit. Iar tâlharul — și pe cruce fiind, s-a mântuit…
Viața duhovnicească, fără îndoială, nu se supune influenței mediului extern și poate înflori în orice loc și în orice situație: căci ea se află toată în alcătuirea lăuntrică și nu se înclină în fața mediului exterior, ci, dimpotrivă, stăpânește asupra lui și îl îndrumă… Părerea cum că în lume este imposibil să vă mântuiți este adevărată dacă viețuiți lumește…
Dar dacă în lume nu viețuiți lumește, atunci nu există nici o primejdie pentru mântuire din acest punct de vedere. Câți oameni care s-au mântuit în lume au existat și există?! De ce să nu intrați și voi în rândul lor? Viața de familie și cea socială nu sunt lumești în sine, ci sunt așa atunci când în rânduielile acestor vieți pătrund patimile și satisfacerea lor. Pentru viața de familie și cea socială există porunci. Dacă duceți aceste moduri de viață așa încât în ele să domnească poruncile, izgonind toate patimile, atunci viața familială și cea socială nu vor fi lumești, ci vor fi sfinte, binecuvântate de Dumnezeu.
Există atâtea căi de mântuire încât nu le putem enumera. Și toate sunt în suflet, nu în mediul exterior. Mântuirea nu este legată de loc. În orice loc este posibilă și în orice loc se înfăptuiește în realitate. În mănăstire, desigur, se înfăptuiește mai bine. Însă și acolo există neajunsuri. Pentru cei ce se mântuiesc, calea este strâmtă și dureroasă pretutindeni. Și nimeni încă nu a găsit mijlocul prin care să o presare cu flori.
Este bine să te retragi între ziduri și să fugi de distracții, dar să te retragi în tine este și mai bine. Primul lucru fără ultimul este nimic, dar ultimul și fără primul este foarte important.
Căci poți sta dincolo de zid, iar cu mintea să nu știi unde te afli. Prin urmare, însingurarea prin ea însăși este un lucru neînsemnat! Toată lucrarea constă în a fi cu Domnul. Fiți așa! Iar El este pretutindeni, oriunde vă aflați. Îndată ce sufletul strigă și se îndreaptă către El — El vine către suflet, sau în suflet. Și iată biserica — iată mănăstirea!
Sfântul Teofan Zăvorâtul; Sfaturi înțelepte