Dum. nov. 22nd, 2020

Cuvânt de folos

Cuvintele sunt cărările faptelor

Voi sunteți mlădițele, aduceți roadă bună în Hristos

Ceea ce este vița și mlădițele ei, aceea sunt Hristos și creștinii. Dacă mlădițele sunt unite cu vița, și creștinii sunt uniți duhovnicește cu Hristos. Dacă mlădițele primesc seva hrănitoare de la viță, dând rod, la fel și creștinii primesc de la Hristos puterea dătătoare de viață a făptuirii binelui și a virtuților, născând rodul faptelor bune. Chiar dacă pe mlădițe se văd roadele, pe acestea se cuvine să i le atribuim viței, la fel și în cazul în care creștinii aduc rodul virtuților, dar acestea Îi aparțin, totuși, lui Hristos, Fiul lui Dumnezeu. Dacă mlădițele nu pot face roade de la ele însele, fără viță, la fel și creștinii nu pot face nimic fără Hristos.

Dacă mlădițele sunt tăiate și curățate de lucrător, ca să aducă un rod mai bun și mai mult, la fel și creștinii sunt pedepsiți de Tatăl Cel ceresc, ca să aducă rodul virtuților mai mult și mai bun. Dacă mlădițele nu sunt frumoase pe dinafară, dar conțin în interior seva cea bună, hrănitoare și aducătoare de roade, la fel și creștinii, nu sunt frumoși la arătare, sunt disprețuiți, dar sunt buni pe dinăuntru; nu vorbesc frumos, dar trăiesc frumos. Dacă mlădițele, cu cât sunt împovărate cu mai multe roade, cu atât mai mult se apleacă și se lasă în jos, spre pământ, la fel și creștinii, cu cât mai multe fapte bune fac, cu atât mai mult se smeresc.

Mlădițele își aduc rodul lor de dragul lucrătorului, la fel și creștinii lucrează faptele bune după cuvintele Tatălui Cel ceresc, Care este sursa oricărui bine. Dacă mlădița care nu aduce rod se taie de la viță, și creștinii care nu aduc rodul binelui sunt tăiați de la Hristos. Dacă mlădița tăiată de la viță se usucă, și creștinul îndepărtat de Hristos își pierde toată vigoarea duhovnicească și se usucă duhovnicește. Dacă mlădița uscată nu mai este bună de nimic, decât să fie arsă, și creștinul lepădat de Hristos și uscat duhovnicește este dat la focul cel veșnic (Ioan 15, 4-6).

Din acestea vezi, creștine:

1) Ce legătură strânsă și ce comuniune există între creștinii adevărați și Hristos! El este Vița, iar creștinii sunt mlădițele;

2) Cât de măreață și de înaltă este demnitatea aceasta! Căci, ce este mai slăvit decât a te uni cu Hristos, Împăratul cerului? Preaslăvit lucru este de a fi în comuniune cu împăratul pământesc, dar incomparabil mai mult este de a fi în comuniune cu Hristos, Împăratul împăraților;

3) Cât de mare este fericirea creștinilor! Dacă Hristos este cu creștinii, cine este împotriva lor? Lumea întreagă și chiar tot iadul nu pot face nimic împotriva creștinului, căci Hristos este tăria și puterea lui;

4) Nu putem fi făptuitori ai binelui și nici buni fără Hristos, la fel cum nici mlădițele nu pot aduce roade fără viță;

5) Din aceasta concluzionăm că mai întâi trebuie să ne altoim în Hristos, numai după aceea făcând faptele bune. Căci pomul cel rău nu poate aduce fapte bune (cf. Matei 7, 18);

6) Cât de nenorocită este starea creștinilor care s-au îndepărtat de Hristos prin viața lor fără de lege! Căci aceștia sunt asemenea mlădițelor uscate;

7) Oricine vrea să se mântuiască, trebuie să se întoarcă la Domnul cu inimă curată, cu pocăință și cu lacrimi spălându-se pe sine și așa să se altoiască în Hristos – Vița cea adevărată. Fără Hristos și în afara Lui nu există mântuire. Hristos este Viața și Lumina, de aceea, în moarte și în întuneric petrece cel care s-a despărțit de viață și de lumină.

Gândește-te la acestea, creștine, și spală-ți păcatele cu lacrimi, ca să te unești iarăși cu Viața — Hristos!

Sfântul Tihon de Zadonsk; Cuvinte alese